Cum se vor putea aplica în România normele de protecţie a denunţătorilor

Uniunea Europeană vrea reguli extinse la nivel de bloc comunitar pentru a-i proteja pe avertizorii de integritate. În acest timp, în Parlamentul României se pregăteşte amendarea Codurilor penale, iar unele modificări par a fi făcute pentru a-i descuraja pe denunţători.

Faptele medicului Mihai Lucan, de la Institutul Urologic şi de Transplant Renal Cluj, acuzat de delapidare, nu ar fi ieşit la iveală dacă angajaţii spitalului nu le-ar fi denunţat public. Din păcate, mulţi dintre aceştia au ajuns să fie persecutaţi pentru curajul lor. Iar asta li se întâmplă celor mai mulţi dintre denunţători. Este motivul pentru care Comisia Europeană (CE) vrea să instituie reguli prin care denunţătorii, aşa-zişii avertizori de integritate (whistleblowers), să fie protejaţi de eventuale represalii din partea angajatorilor. 

Legea pe care CE o pregăteşte acum îi va proteja pe cei care au curajul să rupă tăcerea şi să reclame ilegalităţile. Un denunţător nu va putea fi concediat sau sancţionat de angajatorul său, iar ca să fie sigură că regula se va respecta, Uniunea Europeană va obliga firmele şi instituţiile publice să înfiinţeze departamente în care angajaţii pot raporta neregulile de la locul de muncă.

Potrivit Comisiei, legislaţia urmăreşte stabilirea de noi standarde aplicabile la nivelul întregii Uniuni Europene, crearea de canale sigure de raportare, atât în cadrul unei organizaţii, cât şi pentru comunicarea cu autorităţile publice, şi protejarea celor ce trag un astfel de semnal de alarmă contra concedierii, retrogradării sau altor forme de represalii.

Cum sunt descurajaţi denunţătorii în România

Deşi statele comunitare vor fi obligate să transpună în legislaţia naţională noile norme, după ce vor fi aprobate de Parlamentul European, aplicarea lor în România ar putea să fie o mare provocare, susţin experţii. Asta pentru că, prin modificările aduse legilor justiţiei în Parlament, actuala guvernare pare că urmăreşte să-i descurajeze pe denunţători.

Concret, potrivit amendamentelor depuse de PSD-ALDE, denunţătorii vor beneficia de impunitate pentru dare de mită sau cumpărare de influenţă doar dacă denunţă că au oferit bani pentru diverse avantaje în termen de cel mult 6 luni de la fapte. Iar actuala prevedere care le înjumătăţeşte pedepsele dacă fac un denunţ s-ar putea aplica, pe viitor, doar dacă denunţul este făcut în cel mult 6 luni de la faptă, indiferent care este aceasta.

Un alt amendament spune că judecătorul nu-şi poate întemeia hotărârea de condamnare „pe declaraţiile inculpaţilor din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate (...)“.

În contratimp cu Europa

Specialiştii susţin că politicienii care modifică legile justiţiei au un interes clar, iar noile reguli europene privind protejarea avertizorilor publici nu le pică prea bine.

„ Cei care reclamă ilegalităţi în instituţii trebuie protejaţi, pentru că, de obicei, denunţă pe cineva care are putere şi autoritate în raport cu el. Dar justiţia trebuie să funcţioneze pe bază de probe, iar denunţul trebuie să fie doar punctul de plecare al unei anchete. (...) “, a explicat, pentru „Adevărul“ sociologul Alfred Bulai.

 La rândul său, avocatul Adrian Cuculis atrage atenţia că reglementările europene vor trebui tratate cu toată seriozitatea. „De data asta nu mai este o joacă cu legile din România, ci o chestiune cu adevărat serioasă, fiindcă avem instituţia Comisiei Europene ce propune la întreg nivelul UE noi reguli sau protecţii pentru cei ce vor denunţa fapte de natură să încalce legislaţia europeană“, susţine Adrian Cuculis.

De ce trebuie protejaţi denunţătorii

Avocatul Daniel Fenechiu a explicat de ce şi la ce riscuri se expune o persoană care denunţă nereguli într-o instituţie.

„Orice persoană care poate contribui la aflarea adevărului trebuie protejată şi stimulată, dar numai în cazurile în care denunţurile nu sunt făcute de conivenţă. (...) În nicio instituţie publică nu sunt iubiţi denunţătorii care, de regulă, se situează împotriva curentului majoritar. Pentru că la noi în instituţii sunt diferite găşti, oameni ai unui partid sau ai unei persoane. Iar atunci când faci un denunţ, practic îi loveşti pe toţi. De foarte multe ori, ilegalităţile se fac în echipă, nu individual – unii din interes, alţii din obedienţă sau alţii pur şi simplu din prostie. O persoană care tulbură liniştea devine inamicul public al tuturor“, a spus Daniel Fenechiu.

Adrian Cuculis crede că o legislaţie care protejează denunţătorii va creste numărul sesizărilor primite de autorităţi. „Este adevărat că mulţi dintre cei care s-au gândit să facă un denunţ în trecut acolo unde era vorba despre persoane influente, s-au gândit de două ori şi poate că au renunţat fiindcă în prezent nu există un canal clar, securizat, anonimizat, prin care să poată fi raportate faptele iar denunţătorul să fie protejat“, spune avocatul.