Cum a trişat Ponta procedura penală

Premierul a modificat unele prevederi din noul Cod de Procedură Penală intrat în vigoare pe 1 februarie, dar cele mai stringente probleme, printre care şi procedura interceptărilor, le-a pasat Parlamentului.

La sfârşitul săptămânii trecute, prim-ministrul Victor Ponta a semnat o ordonanţă de urgenţă prin care făcea mai multe modificări la Codul de Procedură Penală. Însă OUG publicată în Monitorul Oficial vineri, 6 februarie, este semnificativ diferită de proiectul iniţial. Astfel, cele mai importante probleme ce trebuiau rezolvate la sugestia DNA şi DIICOT au dispărut de pe lista modificărilor. Practic, pentru articolele ce privesc procedura în cazuri grave de criminalitate sau terorism, precum şi cele privind interceptarea suspecţilor, Victor Ponta a pasat pisica Parlamentului, acolo unde există un puternic curent în favoarea infractorilor.

O lovitură dată prevenţiei

Una dintre problemele grave semnalate de procurori este cea a prevenţiei în cazul unor acte de terorism sau a altor fapte despre care există informaţii că ar urma să fie comise. Conform noului Cod de Procedură Penală, interceptarea şi supravegherea tehnică se pot face abia după ce este începută urmărirea penală pentru o infracţiune deja săvârşită. Proiectul de ordonanţă prevedea că supravegherea tehnică se poate face şi când există indicii că se pregăteşte comiterea unei infracţiuni, dar această prevedere nu a mai fost inclusă în textul adoptat de Guvern.

Practic, procurorii vor trebui să aştepte săvârşirea faptei pentru a putea începe urmărirea penală şi ulterior să ceară autorizarea interceptării telefonice. Cu alte cuvinte, chiar dacă au informaţii că se pregăteşte săvârşirea unor infracţiuni grave, cum ar fi cele de mare criminalitate sau de terorism, procurorii nu pot decât să aştepte ca fapta să fie comisă pentru a putea strânge probe. Procurorii DNA şi DIICOT au cerut prim-ministrului Victor Ponta să înlăture prin OUG prevederea că pentru interceptarea convorbirilor este necesar ca mai întâi să fie începută urmărirea penală tocmai pentru a putea acţiona şi preventiv, înainte de producerea infracţiunilor. În OUG proaspăt publicată în Monitorul Oficial sunt mai multe modificări făcute, dar nu şi aceasta.

Conform noului Cod de Procedură Penală, investigatorii sub acoperire pot fi şi ei folosiţi tot după începerea urmăririi penale.

Problema interceptărilor

Proiectul iniţial al Ordonanţei de Urgenţă conţinea o prevedere utilă, dar care apoi s-a pierdut pe drum. Este vorba despre articolul 305 din Codul de Procedură Penală, care reglementează începerea urmăririi penale pentru fapte, fără să fie clară dacă poate fi începută urmărirea penală şi înainte de săvârşire, când este doar la nivel de intenţie. Guvernul Ponta a introdus în proiectul de OUG un alineat în care spunea clar că începerea urmăririi penale poate fi făcută şi în situaţia în care există informaţii că se pregăteşte săvârşirea unei fapte, adică exact ce ceruseră şi procurorii pentru a putea interveni în astfel de cazuri. Iată cum era formulată precizarea: „Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.“

Însă în OUG adoptată şi publicată în Monitorul Oficial, această prevedere nu mai apare, rămânând formularea iniţială: „Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”. Practic, în cazul în care există informaţii că se pregăteşte un atentat, procurorii nu mai pot dispune începerea urmăririi penale, deci nu pot intercepta convorbirile suspecţilor înainte ca fapta să fie comisă. 

De asemenea, adăugirea „... chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut” era necesară, pentru că ar fi impus cu mai multă claritate faptul că întotdeauna urmărirea penală începe asupra faptei, adică „in rem”. Acest act procedural nu se comunică prezumtivilor făptaşi, iar anchetatorii pot folosi tehnici speciale de supraveghere fără ca autorii să fie anunţaţi.  Abia după strângerea mai multor probe, începerea urmăririi penale se face asupra persoanei, iar făptaşilor li se aduce la cunoştinţă de acest act şi primesc calitatea de suspecţi. 

După şedinţa de Guvern, premierul Ponta a declarat că a modificat doar câteva chestiuni pur tehnice, iar pe cele omise, mult mai sensibile, le-a inclus într-un proiect de lege ce va fi înaintat Parlamentului. Or, parlamentarii au dovedit în numeroase rânduri că au tendinţa să legifereze exclusiv în favoarea infractorilor, în special pentru a se sustrage ei înşişi legii penale.

Mai puteţi citi:

Codul de Procedură Penală a fost modificat doar tehnic prin OUG. Nu a fost luată în vedere propunerea privind interceptările Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că în şedinţa de Guvern de astăzi vor introduce prin ordonanţă de urgenţă propunerile făcute de CSM, Ministerul Public şi Înalta Curte, legate de „bucătăria internă“ a acestor instituţii“, iar restul recomandărilor se vor regăsi într-un proiect de lege.

Parlamentarii fac din Constituţie un Cod Penal paralel Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat o serie de amendamente prin care anumite prevederi ce ţin de Codul Penal au fost ridicate la rang de articole constituţionale.

Cel mai scurt Cod Penal Pe vremea lui Cuza, după unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1865, a fost emis primul Cod penal la României. Timp de 72 de ani, românii au ştiut cu claritate ce înseamnă pedeapsa legală, egalitatea în faţa legii sau munca silnică pe viaţă.