Cum a sponsorizat teroristul Omar Hayssam diplomaţia română

Cum a sponsorizat teroristul Omar Hayssam diplomaţia română

Hayssam, pe când „negocia” răscumpărarea jurnaliştilor cu poza lui Adrian Năstase pe birou. Foto:Mediafax

Firma-fanion a teroristului Omar Hayssam a sponsorizat în 2012 Ambasada României de la Cairo. La momentul în care Ministerul Afacerilor Externe a acceptat finanţarea, sirianul fusese deja condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru terorism. MAE transmite că nu există nicio lege care să-l oblige să verifice sau să trieze sponsorii. SIE confirmă însă că efectuează astfel de verificări chiar la solicitarea Ministerului de Externe.

Ştiri pe aceeaşi temă

De la marii jucători din energie şi grupuri bancare până la SRL-uri de apartament şi firme controlate de terorişti, sponsorii reprezintă o sursă constantă dar controversată de finanţare pentru diplomaţia română.

În perioada ianuarie 2012 – martie 2014 (singurele date disponibile), Ministerul Afacerilor Externe a primit sponsorizări în valoare de 1.432.000 de lei (peste 332.500 de euro) de la 95 de firme şi şase persoane fizice. Printre sponsori se regăsesc giganţi precum OMV, Carrefour, Erste dar şi offshore-uri cu acţionariat necunoscut şi firme acuzate de fraude cu fonduri europene.

„Niciodată nu mi-a plăcut partea asta cu sponsorizările”, spune Titus Corlăţean, care a condus Ministerul Afacerilor Externe în cea mai mare parte a perioadei analizate. Sub mandatul său, Ministerul a acceptat, prin Ambasada de la Cairo, o sponsorizare de la compania Rio Bucovina, controlată de Omar Hayssam prin fraţii săi Omar Mahmoud şi Omar Moukhles. Aceştia din urmă au fost condamnaţi la rândul lor în 2014 la câte cinci ani de închisoare în dosarul fugii lui Omar Hayssam din ţară.

Corlăţean: „Nu-mi dau seama dacă este o crasă neglijenţă sau altceva”

Pe 22 noiembrie 2012, Omar Hayssam era condamnat definitiv la 16 ani de închisoare cu executare pentru înşelătorie în dosarul „Volvo”. Hayssam şi doi asociaţi de-ai săi (condamnaţi şi ei definitiv la câte 14 ani de închisoare cu executare) au înşelat patru firme cu o sumă totală de 1,6 milioane de euro, luând în leasing mai multe utilaje exportate ulterior cu acte false în Siria şi Egipt.

10 zile mai târziu, Ambasada României din Egipt era sponsorizată de firma Rio Bucovina. Deşi, în acte, societatea era controlată de cei doi fraţi ai lui Hayssam, procurorii DIICOT au arătat – folosind interceptări ale corespondenţei dintre Hayssam şi fraţii săi – că aceştia din urmă acţionau doar ca interpuşi ai sirianului.

„Din cuprinsul corespondenţei menţionate rezultă modul în care Omar Hayssam dirija în totalitatea activitatea economică a familiei, deşi firmele erau aparent conduse de către Omar Mukhles şi Omar Mahmoud”, arată procurorii DIICOT în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe fraţii lui Omar Hayssam, în 2007, pentru că l-au ajutat pe acesta să fugă din ţară.

Noiembrie 2009: Tartousi Mustafa (centru), proprietarul vasului cu care Hayssam a fugit din ţară, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, fraţii lui Omar Hayssam, în timpul procesului privind judeca fuga lui Hayssam. FOTO Mediafax

La momentul în care diplomaţia română a acceptat finanţarea de la firma sirianului, Hayssam fusese deja condamnat  pentru terorism. Sentinţa definitivă a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti la 20 februarie 2008, sirianul primind 20 de ani de închisoare cu executare pentru rolul jucat în răpirea celor trei jurnalişti români în Irak, în 2005.

„Am primit mailul de la dvs., l-am citit şi m-am minunat. Să fiu foarte onest, de la dvs. am aflat de sponsorizarea asta şi sincer nu-mi dau seama dacă este o crasă neglijenţă sau dacă cineva care lucra la ambasadă la acel moment avea o relaţie anterioară cu firma respectivă”, spune Titus Corlăţean.

Petrecere de Ziua Naţională cu bani de la Hayssam

Sponsorizarea de la Rio Bucovina nu s-a realizat la iniţiativa companiei, ci ca urmare a unei solicitări de finanţare făcute de un membru al misiunii diplomatice de la Cairo. Cu alte cuvinte, la 10 zile după ce Hayssam era condamnat pentru că a exportat cu acte false utilaje în Egipt, un diplomat român de la Cairo a solicitat şi a primit o sponsorizare din partea unei societăţi controlate de cetăţeanul sirian.

„La sfârşitul anului 2012, moment la care compania derula activităţi de export în Egipt, Ambasada României la Cairo a solicitat o sponsorizare în vederea organizării festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională a României. Compania Rio Bucovina a acceptat această cerere care s-a finalizat cu încheierea unui contract în valoare de 600 USD, al cărui obiect l-a reprezentat organizarea activităţilor culturale cu ocazia sărbătorii Zilei Naţionale a României la Cairo”, explică reprezentanţii Rio Bucovina. Aceştia adaugă că finanţarea a fost coordonată cu strategia de business a companiei: „Rio Bucovina este unul dintre primii trei îmbuteliatori şi distribuitori de apă minerală naturală din România. În paralel, compania exportă apă minerală naturală, unul dintre obiectivele organizaţiei fiind pătrunderea pe noi pieţe şi menţinerea cu succes a celor existente”.

Producătorul de apă minerală Bucovina a fost una dintre cele mai importante afaceri ale familiei Omar până în 2005. Apoi, după răpirea jurnaliştilor români în Irak, companiile lui Hayssam au fost cedate către străini sau închise. Întreaga schemă prin care Rio Bucovina s-a întors sub controlul lui Omar Hayssam a fost dezvăluită în 2014 de jurnaliştii Rise Project. În urmă cu două săptămâni, compania Rio Bucovina a fost cumpărată de grupul polonez Maspex Wadowice. 

MAE: nu suntem obligaţi să verificăm sau să triem sponsorii

Sponsorizarea instiuţiilor publice este reglementată prin legea 32/1994, iar metodologia de încasare a acestor bani a fost stabilită de Ministerul Finanţelor Publice în 2003, prin ordinul nr. 1661bis. Împreună, aceste două acte normative formează întregul cadru legal pentru astfel de operaţiuni.

Nici legea 32/1994 şi nici ordinul MFP din 2003 nu prevăd vreun criteriu sau normă pentru verificarea potenţialilor sponsori. Totodată, nu există nicio bază legală care să impună o diferenţă în acest sens între instituţiile publice.

Practic, regulile pe care trebuie să le bifeze o instituţie de calibrul MAE sunt aceleaşi care stabilesc cum poate primi o sponsorizare căminul cultural dintr-o sat cu câteva sute de locuitori .

„MAE solicită sponsorizări pentru organizarea unor acţiuni sau evenimente de diplomaţie publică, care vizează sprijin material şi logistic pentru organizarea acestor evenimente. Din prevederile legale invocate, respectiv Legea 32/1994 privind sponsorizările şi Ordinul MFP nr. 1661bis/ 2003, nu reiese obligaţia de a stabili anumite criterii de selectare/verificare a potenţialilor sponsori”, explică MAE.

În ceea ce priveşte sponsorizarea de la firma controlată de Omar Hayssam, reprezentanţii Ministerului nu găsesc nicio neregulă. „Ambasada României de la Cairo a semnat un contract de sponsorizare cu S.C. RIO BUCOVINA S.R.L, în decembrie 2012. Modul în care fost încheiat contractul de sponsorizare, precum şi utilizarea propriu-zisă a banilor au fost realizate cu respectarea legislaţiei în vigoare”, precizează MAE, confirmând că actul de sponsorizare s-a realizat ca urmare a unei solicitări din partea instituţiei şi nu la iniţiativa companiei.

„Sponsorizarea acordată de S.C. RIO BUCOVINA S.R.L. a fost utilizată la achitarea unor cheltuieli pentru acţiunea de protocol organizată de Ambasada României la Cairo cu ocazia Zilei Naţionale, în anul 2012. Banii se regăsesc atât în evidenţa contabilă a Centralei MAE, cât şi a misiunii noastre diplomatice de la Cairo”, se mai arată în poziţia transmisă ca urmare a solicitării „Adevărul”.

„Mai mulţi ochi”

MAE subliniază că nu a primit niciodată propuneri de sponsorizare, ceea ce înseamnă că toate finanţările primite în 2012, 2013 şi 2014 de la cei 101 sponsori au fost realizate ca urmare a solicitărilor făcute de diplomaţi. Însă, deşi membrii misiunilor sunt cei care abordează companii şi indivizi pentru a le cere bani, ei nu au puterea a accepta banii. În schimb, trebuie să informeze Centrala MAE, iar apoi să aştepte aprobarea înainte de a încasa banii.

„Misiunile diplomatice române din străinătate trebuie să trimită o informare cu privire la oportunitatea de sponsorizare în Centrala MAE. Decizia de a aproba sau de a respinge sponsorizarea se ia la nivel de secretar general. În niciun caz ambasadorii sau ambasadele nu decid de capul lor, nu au autonomie legală să accepte, aprobarea trebuie să vină din Centrală”, explică fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu (foto dreapta).

De acolo, susţin toate sursele consultate, începe procesul de verificare. Acest proces nu se regăseşte însă în nicio lege sau regulament intern, iar MAE se limitează, în răspunsul oficial, să transmită că nu există nicio obligativitate legală de a desfăţura această procedură de verificare a potenţialilor sponsori, refuzând astfel să clarifice operaţiunea de analiză.

În realitate, protocolul aplicat în acest sens este extrem de riguros, susţin foşti şi actuali diplomaţi.

„Există o procedură în partea tehnică, în mod normal se face o verificare la Financiar. Trebuie să te uiţi la firma respectivă, are datorii la stat, bonitate, aşa mai departe. Se pun întrebări, te uiţi pe site-ul Ministerului Finanţelor, la Registrul Comerţului. Astea în mod normal trebuie verificate”, ne-a explicat Titus Corlăţean, adăugând că niciodată aceste informări privind potenţiale sponsorizări nu ajung pe biroul ministrului.

SIE confirmă că verifică potenţiali sponsori

După ce se finalizează această verificare tehnică, informarea ajunge la nivelul secretarului general sau secretarului general-adjunct. De acolo vine dă decizia finală, transmisă ulterior ambasadelor în cauză – cu expunere de motive în cazul în care sponsorizarea este refuzată.

Înainte însă de orice aviz sau refuz, în acest parcurs care, oficial, nu există, o verigă extrem de importantă este consultarea cu serviciile de informaţii.

„MAE are nişte proceduri extrem de riguroase. Lucrurile trec prin foarte multe mâini în mod normal până la aprobarea finală. Sunt foarte mulţi ochi care văd şi vă spun cinstit, nu e o noutate, nu sunt ochi numai din Ministerul de Externe, mai sunt şi alte instituţii ale statului care se uită. D-aia m-a surprins chestiunea asta şi, încă o dată, de la dvs. am aflat treaba asta”, subliniază Corlăţean (foto dreapta). „Orice se întâmplă în Ministerul de Externe, important, relativ important, uneori şi neimportant este ştiut simultan în mult mai multe direcţii, nu doar corpul diplomatic. Sunt şi serviciile care ştiu şi au oamenii lor, ăsta nu e niciun mare secret. Şi trec prin foarte multe mâini şi prin faţa foarte multor ochi”, adaugă fostul ministru de Externe.

Serviciul de Informaţii Externe confirmă parţial procedura, precizând că există situaţii de acest gen în care se implică pentru a verifica un potenţial sponsor. În cazul sponsorizării de la Rio Bucovina însă, SIE susţine că nu a intervenit pentru că nu i s-a solicitat acest lucru.

„SIE nu monitorizează şi nu cenzurează  activitatea sau comunicaţiile misiunilor diplomatice sau pe cele ale  reprezentanţilor  altor instituţii româneşti cu atribuţii  externe sau care  îşi desfăşoară activitatea  în străinătate.  În situaţii de genul  celor menţionate de dvs., SIE  întreprinde  verificări sau  formulează  puncte de vedere numai la solicitarea  expresă adresată  instituţiei de către  aceste  autorităţi”, transmite instituţia.

„Nu vreau să fac acum procese de intenţie diplomaţilor din MAE. Nu toată lumea ştie ce înseamnă compania X. Nu toţi ştiu ce se află în spate, chiar dacă, aparent, are notorietate. Asta era o chestiune de notorietate cu Hayssam. Nu vreau să fac procese de intenţie dar, totuşi, se fac nişte verificări în astfel de situaţii”, spune Corlăţean. 

Citiţi miercuri, 2 septembrie, lista completă a sponsorilor MAE, alături de harta ambasadelor care au primit sponsorizări echivoce.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările