Cum se jucau de-a Dumnezeu şefii Casei de Sănătate, stabilind arbitrar cine are prioritate la tratamente

Pensionari trataţi ca cetăţeni de rangul II la Casa de Sănătate. Asta pentru că şefii instituţiei au hotărât că unii oameni trebuie să aibă prioritate în faţa celorlalţi când vine vorba de îngrijirile medicale chiar dacă nu sunt bolnavi.

Asiguraţii români beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale din prima zi de îmbolnăvire şi până la vindecare, în mod echitabil şi nediscriminatoriu. Cel puţin aşa spune legea. Însă legea nu este aceeaşi când vine vorba despre Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Mai exact, un ordin semnat în luna mai 2017 de şefii Casei de Sănătate stabilea, pe nouă puncte, că unii bolnavi au prioritate în faţa celorlalţi când vine vorba de îngrijirile medicale la domiciliu. Astfel, primele trei priorităţi erau pacienţii care solicitau îngrijiri paliative la domiciliu (îngrijirea activă şi totală în cazul bolilor care nu mai răspund la tratament – n.r.), copii şi femeile gravide (gravidia nefiind o boală). Apoi urmau „Cererile pentru îngrijiri medicale la domiciliu depuse pentru categoria de asiguraţi – persoane cu handicap“, iar la acest punct se stabilea clar că mai întâi trebuiau soluţionate cererile depuse pentru persoanele cu handicap grav cu asistent personal şi după aceea pentru persoanele cu handicap grav.

Pensionarii nu apar pe lista de priorităţi întocmită printr-un ordin de medicul-şef al CASMB, Ion-Răzvan Geambaşu, ordin ce a fost avizat de Consiliul de Administraţie al CASMB şi aprobat de preşedintele CASMB, Lucian-Vasile Bara. Efectele pe care l-a produs ordinul sunt investigate de procurorii DNA în ancheta „Decontărilor fictive de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)“.

Care era discriminarea

Până în acest moment, procurorii anticorupţie au stabilit că în baza acestui ordin, multor asiguraţi li s-a încălcat dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu, pe baza unor criterii discriminatorii. De exemplu, a primat calitatea de salariat, în detrimentul celei de pensionar. Similar, au fost favorizate femeile însărcinate sau lehuzele în detrimentul persoanelor cu afecţiuni medicale mai grave, menţionate în recomandarea îngrijirilor medicale la domiciliu.

În baza aceluiaşi ordin, au fost prioritizate discriminatoriu servicii medicale de injecţii intravenoase, îngrijire de stome, fistule, escare, în detrimentul altor servicii medicale cel puţin la fel de grave, cum ar fi plăgile infectate, tubul de dren, injecţii intramusculare pentru stări medicale grave (post AVC), mai susţin procurorii.

Şi nu în ultimul rând, angajaţii Casei de Sănătate Bucureşti erau obligaţi de şefii lor să prioritizeze discriminatoriu, în funcţie de ora depunerii cererii, în detrimentul celor care au depus cereri în aceeaşi zi. Anchetatorii subliniază că tocmai din această cauză, nu o dată, în faţa sediului CASMB au avut loc situaţii degradante pentru condiţia umană, în care pacienţii se luptau efectiv la coadă pentru depunerea dosarelor.

„Asiguratul pensionar care are nevoie de o perfuzie“

Interceptările telefonice realizate de DNA au dezvăluit că medicii realizau efectele negative ale ordinului. „Prioritizarea se face în funcţie de alte criterii, nu de faptul că unu’ e salariat şi unu’ e pensionar! / Este anormal să pui salariatul pe poziţia 5 şi pacientul oncologic şi neurologic care din start este la pat, să-l pui pe poziţia 7 sau 8“, atrăgea la un moment dat atenţia unul dintre medici. În faţa nedreptăţii la care erau supuşi unii bolnavi bucureşteni, acesta i-a mărturisit unei colege că intenţionează să sesizeze instituţiile statului. „Şi o să-i demonstrez doamnei Mocanu că eu salariat sau nevastă-mea, care are şi ea nişte probleme documentate medical… voi fi aprobat! Şi alţi pacienţi cu oncologie, care sunt în stadii terminale şi sunt pensionari, nu vor fi aprobaţi!“, arăta nervos doctorul care nu şi-a ascuns bănuiala că în spatele acestui ordin ar fi vorba de sume foarte mari de bani direcţionate către anumite firme de îngrijiri la domiciliu.

Inclusiv reprezentanţii firmelor de îngrjiri medicale la domiciliu au realizat nedreptatea care li se făcea pacienţilor bucureşteni. „Măi, deci eu nu înţeleg în criteriile de prioritizare de ce pui «angajaţi»? Păi, ce legă… E o discriminare! Păi şi… Stai puţin! Şi bunica aia care a plătit la stat 40 de ani şi acuma a făcut accident vascular a…e… cetăţean de…de…de rangul II? Pentru voi? E… aia nu merită să fie îngrijită?“, se întreba retoric unul dintre administratorii de firmă.

Pacientul care a decedat

De altfel, la dosarul de la DNA au fost ataşate dosarele medicale ale asiguraţilor cărora, în perioada iunie-iulie 2017, le-a fost încălcat dreptul la serviciile medicale din pachetul de bază, întrucât nu s-au încadrat „în criteriile de prioritate“ stabilite de şefii CASMB. De exemplu, un medic le-a declarat anchetatorilor că a întâlnit situaţii în care asiguraţilor le-au fost respinse dosarele de îngrijiri medicale la domiciliu, se aflau în stadiu terminal, situându-se pe liste la prioritatea 6 din noile criterii. Doctorul a mărturisit chiar că a avut un pacient care a decedat la circa 6-10 zile de când i s-a refuzat dosarul de îngrijiri medicale la domiciliu.

El le-a spus procurorilor că noile criterii introduse de şefii Casei nu aveau în ele nimic medical. Acesta le-a explicat anchetatorilor că graviditatea şi lehuzia nu sunt boli, ci stări fiziologice normale, drept urmare nu aveau ce căuta pe lista de priorităţi. Însă cadrului medical cel mai discriminatoriu i s-a părut criteriul 5 care acorda prioritate salariatului în defavoarea pensionarului care, indiferent de cât de bolnav ar fi fost, se încadra la priorităţile 8 sau 9.

Medicul a şi discutat cu una dintre funcţionarele CSAMB, Gabriela-Rodica Mocanu, despre discriminarea dintre salariat şi pensionar, iar aceasta i-a spus că „salariatul trebuia să se întoarcă în câmpul muncii“ şi cumva era mai util pentru societate. ; Lista de priorităţi, refăcută După ce a început ancheta DNA, pe 4 septembrie 2017, noii şefi de la CASMB au publicat noi criterii de prioritate, fiind înlăturată discriminarea dintre pensionar şi salariat, precum şi criteriile care nu aveau legătură cu nevoile medicale ale asiguratului (graviditate/lehuzie, copii, persoane care deţin certificate de handicap). Noile priorităţi au fost orientate către persoane cu boli terminale şi oncologice, precum şi persoane externate din spitale cu stări postoperatorii.