Cum s-au infiltrat poliţiştii români în mafia cocainei. Operaţiunea lor s-a soldat cu confiscarea a tone de droguri, în valoare de peste 600 de milioane de euro

Mai mulţi ofiţeri de poliţie au reuşit să se infiltreze, ca investigatori sub acoperire, într-o grupare internaţională de trafic de droguri. Misiunea a fost un succes şi a dus la capturarea a 2,5 tone de cocaină

„Aurel Tănase“, „Ivan Oleg“, „Alexandru-Ionuţ Brădescu“, „Mirel Ionescu“ şi „Florică Zamfir“ sunt numele de cod pe care cinci poliţişti le-au purtat în operaţiunea „Globetrotter“, care a dus la capturarea unui transport de 2,5 tone de cocaină. Este vorba de cea mai mare cantitate de cocaină capturată vreodată în România. Misiunea investigatorilor sub acoperire a fost aceea de a se infiltra în primăvara anului 2016, în gruparea de internaţioală condusă de Mimoun Kaabouni (45 de ani), cunoscut ca „Dark Rocky“ sau „Rocky“. Narcotraficantul este de origine marocană , are cetăţenie olandeză şi domiciliul în Spania. El plănuia să transporte droguri din Columbia în Olanda, prin România. Cocaina era ascunsă în pereţii şi podeaua unor containere de marfă.

625 de milioane de euro este valoarea pe piaţă a celor 2,5 tone de cocaină confiscate din depozitul din Eforie Sud

Totul a început în momentul în care unul dintre investigator sub acoperire a aflat de la un informator despre intenţiile lui Kaabouni. S-a întâmplat în momentul în care marocanul căuta o societate comercială înregistrată în România. Kaaboun s-a lăudat informatorului că mai introdusese cocaină prin porturile Rotterdam, Amsterdam şi Antwerp, dar că de data asta voia să încerce prin portul Constanţa.

Drogurile, ascunse printre banane

Mimoun Kaabouni (Foto: News.ro) avea nevoie de români şi pentru a rezolva diverse probleme birocratice sau administrative legate de importul paravan a aproximativ 320 tone de banane din Columbia în România. Trebuiau organizate 10 transporturi de banane, iar în două din acestea urmau să fie ascunse drogurile. Ruta aleasă: Santa Marta (Columbia) cu destinaţia Constanţa (România), via Manzanillo (Panama) şi Marport (Turcia), durata unui transport fiind aproximată la 34 zile. În prima fază a fost închiriat un depozit în Eforie Sud şi a fost folosită o societate cu sediul în Afumaţi (Ilfov).

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au intrat pe fir şi, pe lângă investigatorii sub acoperire, au autorizat şi folosirea mai multor colaboratori sub acoperire. Potrivit procedurii, numele real al investigatorilor şi colaboratorilor îl ştiu doar anchetatorii care au instrumentat dosarul şi judecătorii care au autorizat folosirea lor.

Datele lor reale de identitate sunt secrete, iar audierea acestora, în timpul procesului, se face printr-un sistem audio-video, prin intermediul căruia faţa este blurată faţa, iar vocea este distorsionată.

Anchetatorii români, ajutaţi de spanioli

În timp ce gruparea pregătea terenul în România, Kaabouni  a solicitat ca la începutul lunii iunie 2016 să aibă o întâlnire cu cei implicaţi pentru a stabili detaliile operaţiunii. Anchetatorii români au cerut ajutorul ofiţerilor spanioli. În acest caz, procurorii DIICOT au beneficiat de sprijinul  Departamentului de Combatere a Drogurilor (DEA) din SUA şi Guardia Civil din Spania. Magistraţii iberici au autorizat un poliţist spaniol, cu numele de cod „Artan“, care să participe la această întâlnire, dând undă verde şi pentru interceptarea convorbirilor şi înregistrarări ambientale. „Artan“ a reuşit să inregistreze discuţia de taină din 11 iunie 2016, pe care Kaabouni a avut-o cu unul dintre partenerii săi, Lyubo Borisov, cel care supraveghea transportul drogurilor în Europa. 

„Ştii câţi bani ai trimis până acum?“, era curios Borisov. ,,Ştiu! Deja mi-a trimis factura!“, a răspuns Kaabouni. „700.000 dolari…(râsete)… … pentru nişte banane!“, era amuzat de situaţie marocanul. Potrivit anchetei, suma fusese trimisă în România prin metoda ,,hawala“. Pentru costurile de transport, Kaabouni calculase cheltuieli de 1 milion de euro. „Banii sunt în Amsterdam, dar pot să-i trimit oriunde!“, „În Dubai. Vrei în euro? Că pot să-ţi dau euro! Vrei bancnote mari, mici? Cum vrei aşa îţi dau, înţelegi?“,  explica marocanul cum jongla cu banii.

Au recompensat un investigator

O parte din bani, 648.573 de dolari, ajunsese la doi dintre colaboratorii acoperiţi români, „Kemil Murat“ şi „Ali Imre“, care jucau rolul de parteneri ai traficanţilor. Aceştia l-au anunţat imediat pe investigatorul sub acoperire „Aurel Tănase“. Banii fuseseră trimişi pentru a achita contravaloarea bananelor şi a cheltuielilor aferente operaţiunii de import-export. ,,Banii vor veni, toată lumea va fi fericită şi vom vedea cum merge“, era încântat Kaabouni.

El nu ştia că tranzacţiile financiare erau supravegheate de anchetatori. În plus, unul dintre investigatorii sub acoperire era angajat fictiv la firma care urma să facă importul de banane. Locotenenţii marocanului chiar i-au răsplătit pe investigatorii sub acoperire cu o primă de 5.400 dolari, bani care au fost predaţi ulterior procurorilor DIICOT.

Cocaină „Rolex“

Kaabouni a cerut la un moment dat ajutorul investigatorului „Aurel Tănase“ să-i facă rost de mai multe echipamente de care avea nevoie pentru a tăia pereţii containerului metalic, două aparate tip autogen, două aparate de sudură în argon şi spumă/lichid cu proprietăţi de izolare termică. De extragerea cocainei urma să se ocupe o echipă de patru specialişti lituanieni - Mikailionis Nerijus (38 de ani), Laurincikas Aurius (40 de ani), Gaidamavicius Vygantas (41 de ani) şi Miceika Tadas (26 de ani) - şi un columbian - Narvaez Ramon Diego (46 de ani).  În interceptări, Kaabouni îl lăuda pe specialistul columbian: „Unul din băieţii mei este foarte priceput cu mâinile. Cu mâinile este foarte priceput. Şi văd cum deschid, cum închid. Şi data viitoare nu vreau să se ocupe altcineva de ele“.

Investigatorii sub acoperire au montat o cameră video în hala depozitului din Eforie Sud unde echipa de sudori desfăcea containerul adus din Columbia şi scotea pachetele de cocaină. Acestea erau marcate cu ştanţe ale unor mărci de lux: „Rolex“, „Kenzo“ şi „Lous Vuitton“. Alţi investigatori sub acoperire  supravegheau de la distanţă depozitul în care era cocaina. „Şi îl deschidem după aia pe celălalt, după care pe al treilea şi la final, pe toate le… Ne grăbim puţin, aşa că trebuie să numărăm bine, să căutăm bine şi după aia să trimitem“, spunea Mikailionis Nerijus, în momentul în care tăia unul dintre containere.

Kaabouni: „Sunt doar nişte prostii“

Pe 29 iunie 2016, procurorii DIICOT au intervenit în momentul în care sudorii extrăseseră toate pachetele de cocaină. Simultan, Kaabouni a fost reţinut de poliţiştii spanioli pe aeroportul din Malaga. El a fost extrădat în România în septembrie 2016. În cursul anchetei, marocanul şi-a exercitat dreptul de a nu da declaraţii, precizând că „aceste acuzaţii sunt doar nişte prostii“. Sudorii străni care au venit să dezmembreze containerul au negat acuzaţiile şi declarat că nu ştiau care era conţinutul pachetele pe care le scoteau din pereţii metalici.

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea (drogurile capturate de DIICOT)

Kaabouni, cei patru lituanieni şi columbianul au fost trimişi în judecată, în decembrie 2016, pentru trafic internaţional de droguri şi constituirea unui grup infracţional organizat. Procesul este în prezent la Tribunalul Constanţa,  iar următorul termen este pe 29 septembrie.

„Manipularea în Europa eu sunt!“

În timpul discuţiei din Spania, din 11 iunie 2016, cea care a fost interceptată de „Artan“, Kaabouni s-a lăudat cu experienţa sa anterioară în realizarea cu succes a unor multiple transporturi de cocaină. El îi spunea lui Lyubo Borisov că ar fi introdus repetat în Europa droguri ascunse în peşte congelat adus din Maroc. ,,Este o companie în industria peştelui acum în Bilbao“, „Nave care merg în larg, nave mari care merg până acolo, pot încărca, ştii? Şi se pot întoarce aici“, ,,Crede-mă când îţi spun un lucru: dacă te concentrezi pe peşte, îţi promit că o să faci bani! Pot să-l scaneze, pot să-i facă ce vor, nu o să-l găsească!“, „Dacă găseşti o modalitate de a veni aici în Bilbao, la o companie de peşte de aici, o să trimitem peşte din America de Sud, acelaşi grup, fabrică mare de peşte“, schiţa viitorul plan marocanul.

,,Este Uniunea Europeană!”

Borisov urma să supravegheze transportul cocainei din România în Olanda. ,,Oamenii mei pot să te escorteze până la graniţă!“, ,,O maşină în faţă care poate merge până trec graniţa!“, ,,Avem patru depozite împreună pentru împachetare şi altele, apoi tipul vine, cine va încărca. Pentru că acum punem marmură, ştii, că ţi-a spus «Bro»!“, garanta succesul operaţiunii Borisov. Acesta explica că odată ce cocaina este în România, nu vor fi probleme la frontiere: „Este Uniunea Europeană!“. „Tu îţi faci treaba şi eu mă ocup de manipulare în Europa! Manipularea în Europa eu sunt!“, îi spunea Kaabouni

Borisov şi Kaabouni ştiau că dacă sunt prinşi riscă ani grei de închisoare. „Cine o încarcă este ars“, explica Borisov. „Îmi pot da milioane, toţi banii din lume … nu o ating! Oamenii care organizează marfa, acum ştiu ce trebuie făcut … mă duc la închisoare, mă costă o grămadă de bani!“, era îngrijorarea lui Kaabouni.