Şeful statului a vorbit despre „măsuri importante” care vor fi luate, inclusiv modificarea în regim de urgenţă a proiectelor referitoare la securitatea naţională, proiecte care trenează de ani de zile, fiindcă serviciile secrete insistă pentru variante excesive de control.

Criza din Ucraina va fi un bun pretext pentru ca lucrurile să meargă în această direcţie. E astfel de aşteptat să treacă rapid de parlament controversatul proiect care prevede accesul autorităţilor la comunicaţiile criptate de pe WhatsApp, Messenger, Skype, Telegram, dar şi modificarea Legii securităţii naţionale în mai multe puncte, inclusiv pentru lărgirea interceptărilor, care să redevină mijloace de probă în procesele penale. Eventualitatea războiului încurajează, deci, statul să-şi extindă controlul asupra cetăţenilor în regim de urgenţă, după cum a sugerat preşedintele.

Există însă restanţe şi mai periculoase care vulnerabilizează ţara şi despre care Klaus Iohannis nu a mai pomenit nimic. În Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2020-2024 se vorbeşte despre „identificarea şi semnalarea acţiunilor întreprinse de grupuri de interese ilegitime pentru deturnarea actului de decizie”. Unele dintre efectele acestor grupuri se văd cu ochiul liber, chiar şi atunci când nu sunt crize majore, dar până acum instituţiile de forţă nu au descoperit nimic, iar procurorii nu lucrează la niciun dosar din această speţă. Tot în Strategie se menţionează procesele de radicalizare care au loc în România şi chiar existenţa unor „entităţi teroriste”, fără să fie clar dacă între timp s-a schimbat ceva. Cât priveşte „contracararea propagandei cu scop destabilizator” în eventualitatea unor „campanii de tip hibrid”, lucrurile sunt în plină desfăşurare, iar exerciţiul masiv al propagandei antivaccin a avut un răsunător succes la public. Doar în Bulgaria, succesul a fost şi mai mare.

Vulnerabilităţile vin din multe alte direcţii, într-o ţară în care în fruntea celor mai importante instituţii ajung mereu persoane care pot fi compromise şi care în general nu sunt selectat în urma unui traseu meritocratic. Este elocvent exemplul generalului Nicolae Ciucă preferat de Klaus Iohannis în fruntea guvernului pe motiv că ţara are nevoie de o mână forte în condiţiile instabilităţii regionale şi deconspirat ulterior ca plagiator în teza sa de doctorat.

Klaus Iohannis a mai vorbit după şedinţa CSAT şi despre „efectele negative”, la care se aşteaptă profesioniştii securităţii „în domeniile economic, energetic şi financiar-bancar”. Nu e clar ce s-ar putea întâmpla şi cum ar trebui să se pregătească populaţia. Deja, preţul gazului a crescut dezarmant de mult şi România cumpără gaz din Ungaria (de provenienţă rusească) la preţuri foarte ridicate în loc să-şi folosească propriile rezerve. S-ar putea înţelege că inflaţia va continua să crească şi că nivelul de trai ar putea avea de suferit.

De asemenea, potrivit  preşedintelui, şeful Statului Major a prezentat ieri la şedinţa CSAT „un plan de măsuri” referitor la „pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu”. Planul este secret, a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi urmează să fie pus în practică.

Pe scurt, Klaus Iohannis, le-a transmis oamenilor să doarmă liniştiţi, că de ţară se ocupă el şi în final totul va fi bine. 46% dintre români nu au, însă, încredere că preşedintele va gestiona corect situaţia în cazul în care Rusia invadează Ucraina, potrivit unui recent sondaj INSCOP. Premierul se află şi el sub 50% în ceea ce priveşte încrederea că poate conduce ţara bine în condiţii de instabilitate externă. În schimb, a crescut încrederea românilor în NATO (de la 47% în septembrie la 60% acum) şi în marile puteri occidentale. Din acest punct de vedere, pe primul loc rămâne Germania (52%), urmată de SUA (50%) şi Franţa (38%). S-a mărit uşor şi încrederea în  Rusia (de la 16% la 18%) şi potrivit sociologilor care au lucrat la această cercetare numărul tinerilor care se uită cu admiraţie spre Est este în creştere.

Klaus Iohannis o primeşte astăzi pe ministra franceză a Apărării, Florence Parly, pentru a stabili detaliile despre trimiterea militarilor francezi în România, după anunţul făcut săptămâna trecută de Emmanuel Macron. Parisul s-a concentrat până acum doar asupra statelor baltice, dar pare dispus să revină la politica sa tradiţională în Est. Ambasadorul Germaniei la Bucureşti a anunţat la rândul său că începând de la mijlocul lunii februarie, Forţele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter şi soldaţi în cadrul Poliţiei Aeriene Întărite în Zona de Sud şi a subliniat că cererea Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situaţia din anul 1997 „trebuie respinse cu fermitate". Surse din presa internaţională susţin că şi SUA vor trimite în curând câte 1000 de militari în România, Bulgaria şi Ungaria, ca măsură de descurajare a Federaţiei Ruse.

Aşadar, sprijinul extern pentru susţinerea României este destul de clar, politicile interne nu par, însă, bine conturate. După şedinţa CSAT, nu există linii directoare care să asigure protecţie economică populaţiei, în cazul în care criza energetică va continua şi nu există o strategie bine pusă la punct de respingere a propagandei de ridicare în slăvi a Rusiei, care a explodat pe reţelele de socializare şi care a început să contamineze şi marile televiziuni de ştiri.

Sabina Fati - Deutsche Welle