Cum a pierdut România Caracalul, în 2017

Populaţia României este îmbătrânită

Mai puţini şi mai bătrâni. Sunt datele statistice seci, care arată că România a pierdut anul trecut, în fiecare zi, 80 de locuitori. În acelaşi timp, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu anul trecut.

România avea, la începutul acestui an, 22,194 milioane de locuitori ceea ce arată că suntem mai puţini cu circa 29.000 de locuitori, comparativ cu începutul anului 2017. Altfel spus, din ţara noastră a dispărut populaţia echivalentă unui oraş precum Caracal, Făgăraş, Câmpulung, Feteşti sau Sighişoara. 

Şi asta nu e tot: în acest moment populaţia României numără mai mulţi bătrâni decât tineri. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Astfel, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de peste 65 ani depăşind cu 350.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,61 milioane faţă de 3,26 milioane de persoane).

„Datele privesc întreaga populaţie care are domiciliul stabil în România, indiferent de locul unde se găseşte. Evident, persoanele care sunt mai puţine trebuie căutate în diferenţa dintre naşteri şi decese. Practic, este vorba de o scădere naturală. Sigur, în cifra de 29.000 de persoane sunt incluse şi persoanele care şi-au schimbat domiciliul din România, dar numărul acestora este extrem de mic, deci este neglijabil“, susţine sociologul Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la INS. 

Mai mulţi orăşeni decât săteni

Datele statice mai arată că, la 1 ianuarie 2018, populaţia urbană (56,4%) şi cea de sex feminin (51,2%) erau majoritare. INS mai subliniază că, la 1 ianuarie 2018, vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. „La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,8%, iar la feminin de 8,3%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%)“, precizează INS.

De ce am ajuns aici?

Specialiştii spun că România plăteşte preţul scăderii natalităţii din anii ’90 şi a lipsei politicilor nataliste. „Am ajuns aici pentru că, după 1990, a scăzut foarte mult natalitatea, iar după anul 2000 a crescut emigraţia. Practic, acum se întâmplă următorul fenomen: deşi rata fertilităţii s-a redresat, adică numărul de copii născuţi de o femeie a crescut faţă de anii ‘90, cu toate acestea se nasc mai puţini copii, pentru că numărul mamelor este mai mic. Este o consecinţă a scăderii natalităţii după 1990“, a explicat, pentru „Adevărul“, sociologul Mircea Kivu.

O cauză a scăderii natalităţii este legată de epoca în care trăim: multe femei pun pe primul plan cariera, apoi naşterea unui copil. Cu acest fenomen se confruntă toate statele europene, nu numai România, afirmă sociologul.

„Este un fenomen de modernizare, care vrem, nu vrem aduce şi o scădere a natalităţii. Tot mai multe femei urmează o carieră şi întârzie naşterea primului copil. Iar dacă se întârzie, scade probabilitatea să mai apară şi al doilea copil. Cumva, este un fenomen normal, cu care se confruntă toate ţările occidentale. Numai că unele ţări din Vest au luat din timp măsuri de creştere a natalităţii. Cel mai bun exemplu e Franţa, care s-a confruntat cu un recul al natalităţii în anii ‘80 – ‘90. Francezii au adoptat nişte politici inteligente, care au reuşit să redreseze natalitatea. Pe de altă parte, ţările occidentate compensează deficitul demografic natural prin imigraţie“, a punctat Mircea Kivu.  

Specialistul nu crede că în România situaţia se va remedia prea curând, pentru că ne aflăm într-un cerc vicios. „Pe termen scurt nu există soluţie. Pe termen mediu şi lung putem vorbi de politici nataliste şi mai ales de politici care să stopeze migraţia. Pentru asta, este nevoie ca statul să asigure condiţii ca oamenii să poată câştiga în ţară suficient de mult, ca să nu trebuiască să mai plece în străinătate. Este însă un cerc vicios, pentru că economia merge prost, iar una dintre cauze este dezechilibrul demografic. Problema noastră nu este raportul inegal dintre bătrâni şi tineri, problema noastră e că avem puţini oameni activi pe segmentul de vârstă 20-40 de ani“, a explicat sociologul.