Cum pierdem lupta cu noul coronavirus pe mâna DSP-urilor

Direcţiile de Sănătate Publică  gestionează cazurile de COVID-19

După explozia infectărilor cu SARS-CoV-2 şi după ce numărul noilor cazuri zilnice de COVID-19 nu mai scade sub 1.000, Direcţiile de Sănătate Publică (DSP), care ar trebui să gestioneze soarta pacienţilor şi anchetele epidemiologice aferente fiecărui caz în parte, par să fie total depăşite.

Conform procedurilor, românii care au simptome de COVID-19 trebuie să se adreseze DSP-urilor pe raza căruia locuiesc. Teoretic, specialiştii instituţiilor respective ar trebui să demareze procedura de testare a celor care au apelat. Numai că la telefoanele instituţiei nu prea răspunde nimeni, lucru demonstrat de un experiment realizat de Digi 24. Concret, timp de o jumătate de oră, angajaţii DSP Bucureşti nu au răspuns la niciun apel telefonic realizat live, într-o emisiune, la care participa Raed Arafat. Mai trebuie precizat că s-a apelat DSP Bucureşti, care are un număr mare de angajaţi (91) în comparaţie cu instituţiile de gen care funcţionează la nivel judeţean. Pe locul doi, la mare distaţă, este judeţul Timiş, unde DSP are 45 de angajaţi. Conform unor surse, există chiar un DSP, cel din Giurgiu, care are numai un epidemiolog.

30 de minute nu a răspuns nimeni

Moderatorul emisiunii i-a propus lui Raed Arafat să încerce live acest experiment, pornind de la acuzaţiile făcute de Sindicatul Europol, conform cărora timp de mai multe ore nimeni nu a răspuns la numerele de telefon ale DSP Bucureşti. Timp de aproape jumătate de oră, pe fundalul sonor al emisiunii se auzeau apelurile care se finalizau cu mesajul robotului telefonic. Secretarul de stat din MAI a declarat că trebuie verificat sistemul de apelare şi trebuie suplimentat numărul angajaţilor.

În plus, Arafat a recunoscut că există o problemă şi că o va ridica în cadrul întâlnirilor Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Puţini oameni

Ulterior, Florentina Iacobi, directorul adjunct al DSP Bucureşti a declarat că toţi angajaţii răspund la apelurile pe care le primesc, dar că este greu pentru că nu sunt suficienţi oameni.

Iacobi a recunoscut că a primit un ordin pentru detaşarea a 90 de medici şi un alt ordin pentru detaşarea a 13 medici epidemiologi, dar că aceştia vor începe munca din 3 august.  Directorul adjunct a mai precizat că a cerut suplimentarea forţei de muncă abia săptămâna aceasta, când 4 medici epidemiologi şi-au dat demisia din cauza „volumului de muncă”.

Dezertorii

În replică, Raed Arafat a comparat medicii care pleacă în timpul pandemiei din cauza volumului de muncă cu soldaţii care fug de pe front în timpul războiului. 

„Când vine cineva şi-ţi spune că e prea mult volum de muncă în timpul bătăliei, e ca şi soldatul care în timpul războiului îţi spune: «Este prea greu pentru mine în război, am plecat!» (...) Faptul că-ţi depui demisia să pleci pentru că volumul de  muncă e mare în timpul unei pandemii şi să fii din domeniu este, totuşi, un pic sub semnul întrebării. Cu toţi ştim că este foarte mult de muncă, pentru că e pandemie”, a declarat Arafat.

Arafat a promis că va ajuta DSP Bucureşti să primească o centrală telefonică pentru eficientizarea apelurilor, iar Iacobi a declarat că de săptămâna viitoare, liniile de telefon vor fi dublate.

Vasile Barbu, Asociaţia Pacienţilor: Jumătate din DSP-uri nu au necesarul de epidemiologi

Expert în domeniul Sănătăţii, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, declara cu ceva timp  în urmă pentru „Adevărul” că pandemia cu noul coronavirus este prost manageriată şi din cauza faptului că la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene nu există specialişti care să supravegheze, 

coordoneze şi controleze respectarea normelor de lucru cu pacienţii cu boli infecţioase. „Mai bine de jumătate din aceste direcţii judeţene nu au necesarul de epidemiologi”, susţine Vasile Barbu. Conform unor surse medicale, în România ar exista doar 450 de specialişti epidemiologi.