Cum se naşte o nouă meserie: denunţător la DNA

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cristinel Bîgiu a recunoscut toate acuzaţiile care i se aduc. Înainte însă a denunţat mai multe persoane despre care pretinde că sunt corupte FOTO Mediafax
Cristinel Bîgiu a recunoscut toate acuzaţiile care i se aduc. Înainte însă a denunţat mai multe persoane despre care pretinde că sunt corupte FOTO Mediafax

Munca procurorilor anticorupţie este uşurată, în bună măsură, de denunţurile pe care le fac VIP-urile penale atunci când intră în vizorul anchetatorilor. Mânaţi de dorinţa de a-şi uşura situaţia penală sau pur şi simplu din răzbunare, corupţii se toarnă între ei pe nerăsuflate.

Peste 86% din dosarele înregistrate de DNA în 2015 sunt bazate pe sesizări ale unor persoane fizice şi ale unor instituţii publice. Anchetele deschise în urma denunţurilor arată că motivul cel mai frecvent pentru care corupţii ajung să facă acte de corupţie este legat de circumstanţele atenuante de care pot beneficia în cazul propriilor fapte. 

Răzbunarea este o altă situaţie din care procurorii anticorupţie au numai de câştigat. Un alt motiv, lăudabil de această dată, dar mai rar este cel al simţului civic, aceste sesizări fiind făcute, desigur, de cetăţenii iritaţi de autorităţile corupte.

Denunţul urmat de recunoaşterea faptei

Cei mai mulţi „colaboratori“ ai procurorilor DNA sunt chiar cei puşi sub acuzare pentru fapte de corupţie. De obicei, când îşi dau seama că nu mai au nicio şansă să scape de închisoare, aceste personaje aleg să facă denunţuri cu privire la alte fapte de corupţie despre care ştiu, după care trec la faza a doua şi recunosc învinuirile ce le sunt aduse. 

Cel mai recent astfel de caz este al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu (ex PSD) care a recunoscut, săptămâna trecută, în faţa unui judecător de la Tribunalul Bucureşti că a primit şpagă de la Gabriel Surdu, fost director al RA-APPS.

În schimbul banilor, şeful CJ Buzău trebuia să faciliteze firmei pe care Surdu o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane de euro. 

„Recunosc că am primit de la Surdu, ca primă tranşă, 75.000 de euro pentru a interveni la primarul comunei Ghergheasa în vederea atribuirii contractului de lucrări amintit“, a declarat, cu lejeritate, Bîgiu în faţa magistraţilor. Bîgiu şi-a menţinut astfel mărturia făcută pe 29 aprilie 2015 în faţa procurorilor DNA. Dar acesta nu este singurul denunţ făcut de fostul baron. El a mai făcut unul în dosarul în care sunt cercetaţi pentru spălare de bani fostul consilier prezidenţial George Scutaru şi fostul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Dan Motreanu.

De ce toarnă corupţii la DNA

Motivaţia lui Cristinel Bîgiu şi a altora ca el este simplă. Baronul este cercetat şi în alte dosare de corupţie, iar pe 5 aprilie a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani şi 2 luni de închisoare pentru luare de mită. Iar Bîgiu ştie că dacă recunoaşte infracţiunea primeşte o reducere substaţială a condamnării, o treime din pedeapsă. El însă mai este cercetat şi în alte dosare penale, şi dacă denunţurile se confimă cu probe, poate beneficia de circumstanţe atentuante. Astfel, denunţul fostului şef al judeţului Buzău este făcut doar pentru a-i uşura problemele penale.

La rândul său, Gabriel Surdu, care a ajuns după gratii după ce a fost denunţat de Bîgiu, a făcut un denunţ la DNA, privind ilegalităţile din ANRP.  Astfel, şi Surdu speră ca pedeapsa pe care o va primi de la instanţă pentru cumpărare de influenţă să fie mai mică.

Reţeta denunţurilor în dosarele Microsoft, ANRP şi Gala Bute

Cazul lui Bîgiu, pare tras la indigo cu cel dintr-un caz mai celebru: „Microsoft“. Cei implicaţi în acest dosar au aplicat aceeaşi reţetă, au recunoscut şi au denunţat alte fapte, pentru a primi condamnări reduse. Astfel, în condiţiile în care riscau până la 10 ani de închisoare, Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu – fost ministru al Comunicaţiilor – au primit câte 2 ani cu executare, Nicolae Dumitru 1 an şi 6 luni cu suspendare, iar Gheorghe Ştefan s-a ales cu 3 ani cu executare. Denunţătorii acestora, Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, care au mărturist că au dat şpăgi de milioane de euro, au fost recompensaţi pe măsură: au fost scoşi de sub urmărire penală în acest caz. Însă ei mai sunt cercetaţi şi pentru alte infracţiuni, la care denunţurile precedente nu au efect.

Aceeaşi strategie au aplicat-o şi denunţătorii din dosarul ANRP – afaceristul Stelian Gheorghe sau Ionuţ Diacomatu. Sau cazul a patru inculpaţi din dosarul Gala Bute – Elena Udrea, care au recunoscut acuzaţiile procurorilor. Nici milionarul Cristi Borcea nu s-a putut abţine când s-a văzut după gratii. El a fost cel care a făcut dezvăluiri despre primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, acuzat de luare de mită. 

La rândul lui, milionarul Theodor Berna a colaborat cu procurorii anticorupţie în dosarele fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov şi ale deputatului Sebastian Ghiţă.

Cum să-ţi tragi rivalii pe linie moartă

Nu doar uşurarea situaţiei penale îi motivează pe denunţători. Unele denunţuri au fost făcute din răzbunare. Este cazul lui Gigi Becali, care s-a plâns la DNA că Puiu Popoviciu, rivalul său în afaceri, a construit un mall şi un cartier rezidenţial pe o suprafaţă de 224 de hectare de teren care aparţineau Universităţii Agricole din Bucureşti.
 

Şi afaceristul Fănel Păvălache a făcut un denunţ în 2006, împotriva fostului şef al Secretariatului General al Guvernului, Şerban Mihăilescu, pe care l-a acuzat că i-ar fi dat mită nouă arme de vânătoare pentru a-l angaja consilier la Guvern. Atunci când a făcut plângerea, Păvălache scăpase de problemele penale. Nimeni nu a putut explica gestul său, dar se bănuieşte că acesta avea un dinte împotriva lui Mihăilescu, fostul secretar general al guvernului, în Guvernul Năstase. În final, Mihăilescu a fost achitat.

Mânaţi de spiritul civic

Un motiv lăudabil, dar rar, este cel al persoanelor nemulţumite de amploarea faptelor de corupţie. Un caz devenit celebru este cel al arhitectului Şerban Marinescu, care s-a dus la DNA şi l-a denunţat pe primarul oraşului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, că i-a cerut şpagă 10% dintr-un contract câştigat pentru amenajarea unui spaţiu public din oraş. Marinescu nu înţelegea de ce trebuie să dea mită pentru un contract de achiziţie publică câştigat onest. În urma denunţului, edilul Frâncu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare.

Celebru a devenit şi gestul şefilor de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan“ din Bucureşti, care s-au dus la DNA şi au denunţat că un afacerist controversat trage sforile la Alin Ţucmeanu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, pentru a câştiga un contract de achiziţie de aparatură medicală, în valoare de 2,2 milioane de euro. Ţucmeanu a fost arestat în urma denunţului, fiind trimis în judecată pentru complicitate la dare de mită.

Denunţurile împotriva mogulilor de presă

Denunţurile nu au ocolit nici mogulii. Sebastian Ghiţă s-a plâns că este şantajat de Sorin Ovidiu Vîntu. Pentru aceasta, SOV a fost condamnat la un an de închisoare. La rândul său. SOV l-a denunţat pe Rudel Obreja că i-ar fi cerut un milion de euro pentru intervenţii la Curtea Supremă. Cu probele strânse de procurori, Obreja a fost condamnat la 3 ani cu suspendare pentru trafic de influenţă.

Ghita Vintu colaj mic

Un alt mogul, Dan Diaconescu, l-a turnat pe DNA pe afaceristul Chiriac Tonea, pe care l-a acuzat că i-a cerut bani pentru intervenţii la judecătorii Curţii de Apel. În cazul lui Dan Voiculescu, mai mulţi afacerişti s-au plâns că i-ar fi şantajat prin intermediul televiziunilor pe care le coordonează.
   

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite