Cum a motivat CCR decizia ca dosarele care au beneficiat de protocoalele cu SRI să rămână închise

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătorii constituţionali explică faptul că, dosarele penale definitiv soluţionate în care au fost adunate probe în baza protocoalelor secrete încheiate de Parchetul general cu SRI rămân închise deoarece această normă a beneficiat de o prezumţie de constituţionalitate.

Dosarele penale definitiv soluţionate în care au fost adunate probe în baza protocoalelor secrete încheiate de Parchetul general cu SRI rămân închise, explică magistraţii Curţii Constituţionale, în motivarea deciziei dată pe această temă. Decizia a fost văzută ca o posibilă cale de revizuire a sentinţelor de condamnare în marile dosare de corupţie. 

O astfel de soluţie era dorită în special în cazul dosarelor în care persoanele condamnate nu mai erau în termenul de 30 de zile prevăzut de lege pentru depunerea contestaţiilor în anulare de care pot beneficia condamnaţii ca urmare a unei alte decizii a CCR cu privire la nelegala compunere a completelor de 5 judecători.

Instanţa constituţională subliniază însă că, despre cauzele soluţionate până la publicarea deciziei CCR, acestea reprezintă o facta praeterita (fapte trecute, n.r.), de vreme ce cauza a fost definitiv şi irevocabil soluţionată. Judecătorii constituţionali explică faptul că, din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, această normă a beneficiat de o prezumţie de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul. 

„Aşa încât Curtea constată că incidenţa deciziei de admitere a instanţei de contencios constituţional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicţional al Curţii, cu încălcarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive”, se arată la punctul 210 al motivării CCR.

„Protocoalele nu au fost cunoscute”

Articolul 453 din Noul Cod de Procedură Penală, ce enumeră cazurile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti definitive statuează, la alineatul 1, că revizuirea poate fi cerută în cazul în care „s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză”. În acest context, motivarea CCR subliniază în mod repetat că instanţele de judecată nu cunoşteau prevederile protocoalelor, putând constitui astfel elementul de noutate pentru o cerere de revizuire. „Curtea constată că, se ridică problema punerii instanţelor judecătoreşti într-o situaţie atipică, în sensul că acestea nu cunoşteau prevederile protocolului, având în vedere caracterul său secret, şi, în mod rezonabil, nu dispuneau de un cadru normativ în temeiul căruia să realizeze o verificare efectivă a modului în care au fost obţinute mijloacele de probă, astfel încât, pe diverse segmente temporale, nici nu analizau consecinţele obţinerii mijloacelor de probă în condiţiile acestui protocol”, se arată în decizia CCR.

Însă, aşa cum argumentează judecătorii Livia Stanciu şi Ştefan Minea în opinia separtă din decizia CCR, faptul că judecătorii nu au avut cunoştiinţă de existenţa acestor protocoale, înseamnă că acestea din urmă nu le-au influenţat hotărârile judecătoreşti. „Judecătorii nu au avut cunoştinţă de existenţa protocoalelor de colaborare dintre PICCJ şi SRI şi, nefiind în măsură a le analiza, niciunul dintre aceste protocoale nu a fost de natură să-i influenţeze în luarea hotărârilor judecătoreşti. Ca atare, este evident că nicio decizie judecătorească nu s-a putut fundamenta pe aceste instrumente de informare, mai cu seamă că judecătorul s-a pronunţat doar asupra actelor de urmărire penală îndeplinite de organele judiciare şi asupra probelor obţinute de către acestea”, se arată în opinia separată semnată de cei doi judecători.

Judecătorii nu au avut cunoştinţă de existenţa protocoalelor de colaborare dintre PICCJ şi SRI şi, nefiind în măsură a le analiza, niciunul dintre aceste protocoale nu a fost de natură să-i influenţeze în luarea hotărârilor judecătoreşti Motivare CCR, Opinie separată

Decizia CCR se aplică doar cauzelor în curs

Curtea afirmă că această decizie „nu aduce nici un element de noutate faţă de cadrul normativ primar existent la data pronunţării ei” având în vedere două precedente decizii pe speţe similare - din 16 februarie 2016 şi 4 mai 2017. Astfel, CCR obligă Curtea Supremă şi Ministerul Public „să verifice” dacă în cauzele în curs probele au fost administrate cu respectarea legii.

Concret, acest lucru înseamnă că probele adunate de procurori cu ajutorul SRI vor fi excluse, lucru ce se va întâmpla şi în marile dosare de corupţie ce se vor rejudeca după decizia CCR cu privire la completele de 5 judecători. În această situaţie, spre exemplu, se află dosarul Gala Bute unde SRI a pus în executare mandate de supraveghere. 

Alţi beneficiari al deciziilor CCR sunt chiar Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. DNA a confirmat în faţa instanţei că a beneficiat de sprijinul SRI în dosarele Tel Drum, unde liderul PSD este acuzat de mai multe fapte de corupţie, iar dosarul şefului Senatului de la Curtea Supremă este desprins din dosarul Ferma Băneasa, ce conţine de asemenea probe obţinute de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională. De altfel, la finalul anului trecut judecătorii de la Curtea Supremă au eliminat, în baza aceloraşi decizii, zeci de interceptări şi filaje într-un dosar în care este implicat primul patron al Tel Drum, Marian Fiscuci.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite