Cum "l-a scăpat" Petre Lăzăroiu, judecător al CCR, pe Traian Băsescu de plata a 1,1 milioane de euro

Unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu, numit de şeful statului în funcţie, l-a scutit pe Traian Băsescu, pe vremea când era primar general al Capitalei, de obligaţia de plată a unui prejudiciu de 37,95 miliarde lei vechi (1,1 milioane de euro) pentru Pasajul Basarab, potrivit unei anchete realizate de site-ul Lumea Justiţiei.

Pasajul Basarab a fost finalizat abia în 2010, iar preşedintele Traian Băsescu este de părere că "ar trebui" să îi poarte numele, potrivit unei afirmaţii de-ale sale de luna trecută.

Petre Lăzăroiu (58 ani), care înainte de evenimentele din decembrie 1989 ar fi purtat numele de Petre Ceauşescu, a fost numit judecător la Curtea Constituţională de către preşedintele Traian Basescu, în vara lui 2008, pentru restul de mandat al defunctului Petre Ninosu, care expira in 2010. La expirarea mandatului, în iunie 2010, Lăzăroiu a fost reconfirmat în funcţie de către şeful statului, devenind practic primul judecător al instanţei constituţionale cu două mandate.

Plăţi fără aprobarea CGMB

În 21 decembrie 2001, Traian Băsescu, în calitate de primar general al Capitalei, a plătit unei firme "de casă" a Primăriei Municipiului Bucureşti, S.C. Proiect Bucureşti S.A., suma de 12,5 miliarde de lei vechi pentru un proiect de construire a Pasajului Basarab. Plata s-a făcut în condiţiile în care între Traian Băsescu şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) existau neînţelegeri pe acest proiect, iar acesta nu obţinuse toate avizele necesare, potrivit sursei citate mai sus.

În 11 noiembrie 2002, procurorul general financiar al Curţii de Conturi, Anastasiu Crişu,  a sesizat Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti pe motiv că, în calitatea de ordonator de credite, primarul general nu a avut aprobarea CGMB pentru aceste plăţi, încălcând Legea 489/2001. Curtea de Conturi i-a imputat lui Traian Băsescu un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei.

Procurorul general al Curţii de Conturi şi-a argumentat acuzaţiile, în special, pe faptul că Băsescu nu putea ordona nicio plată înainte de încheierea acordului de împrumut cu BEI.

Citiţi şi comentariul lui Eugen Chelemen:

Telemaimuţa

Decizia judecătorului Lăzăroiu

Cazul a fost repartizat judecătorului financiar Petre Lăzăroiu, care "l-a scos basma curată" pe primarul Capitalei prin sentinţa nr. 78 din 28.03.2003 (Dosar nr. 216/2002), respingând ca neîntemeiat actul de sesizare al procurorului general financiar.

"Este adevărat că, în condiţiile în care componentele - pentru care s-au efectuat aceste lucrări şi s-au plătit sumele în discuţie - au fost anulate, sumele de bani astfel cheltuite nu-şi mai au un corespondent în cadrul proiectului, însă nu pot fi imputate ordonatorului de credite, care le-a angajat în mod legal. Singura vină care i-ar putea fi imputată acestuia fiind faptul că nu a anticipat un astfel de deznodământ, faptă pe care legea nu o sancţionează însă", se arată în motivarea deciziei judecătorului Lăzăroiu, care la scurt timp a fost nevoit să treacă în avocatură, nemaifiind reînvestit în funcţie de către CSM.

Procurorul a făcut recurs, dar tot el l-a respins

În 2003, procurorul general finnaciar Alexandru Turlea a declarat recurs. După o serie de tărăgănări, Înalta Curte a a trimis recursul spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, în februarie 2005, moment în care Traian Băsescu era deja preşedinte al ţării.

Prin decizia civilă nr. 656 din 1 aprilie 2005 completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios, format din judecătorii Carmen Valeria Cosma, Constanţa Carata Glodeanu şi Gheorghe Grecu, a respins recursul ca nefondat. Motivul respingerii pe parte civilă "se datorează" chiar procurorului financiar al Curţii de Conturi, Alexandru Turlea (autorul recursului), care "a pus concluzii de respingere a propriului recurs, motivat de faptul că nu mai subzista motivele de recurs", mai scrie Lumea Justiţiei.

DNA îi dă NUP lui Traian Băsescu

În toamna anului 2004, DNA a deschis un dosar penal pentru "Pasajul Basarab", care nu se construise şi se afla în proiect de regândire de către noul primar Adriean Videanu. Dosarul a fost repartizat procurorului Claudiu Dumitrescu de la Secţia I de combatere a corupţiei a DNA. Claudiu Dumitrescu, care în prezent este şeful Departamentului de Luptă Anti-Fraudă a Guvernului Romaniei, a închis dosarul "Pasajul Basarab, în ianuarie 2005, cu soluţie de NUP (neîncepere a urmăririi penale), imediat după ce Traian Băsescu a devenit preşedinte al României.

Lumea Justiţiei îl citează în continuare pe procurorul Claudiu Dumitrescu care spune că soluţia sa de NUP s-ar fi bazat pe o hotărare judecătoreasca în care s-a stabilit, pe cale civila, că ex-primarului Băsescu nu-i poate fi imputat prejudiciul, deoarece nu ar fi fost vina sa că proiectul privind Pasajul Basarab nu s-a realizat ulterior. Afirmaţia procurorului este contradictorie deoarece Curtea de Apel a dat o decizie pe parte civilă abia în aprilie 2005, la câteva luni după decizia pe parte penală.

Ion Iliescu l-a protejat pe Traian Băsescu la Primărie

Site-ul Lumea Justiţiei mai aminteşte şi un episod în care şeful statului de atunci, Ion Iliescu, a venit personal la Primăria Capitalei, unde Traian Băsescu se afla într-un conflict puternic cu consilierii generali pe tema plăţilor făcute fără avizul CGMB. Ion Iliescu le-ar fi cerut prefectului de atunci, Gabriel Oprea, în prezent ministru al Apărării, şi consilierilor generali  să "nu mai sară cu picioarele" pe primarul Băsescu si să-l lase să-şi deruleze proiectele.