Cum au învins hoţii de pe calea ferată Guvernul

Deşi s-au cheltuit bani grei pentru modernizarea magistralei CFR Bucureşti-Constanţa, trenurile InterCity de pe această linie au fost trase în depouri.  Ministrul Transporturilor a explicat măsura prin faptul că autorităţile nu pot găsi ac de cojocul hoţilor care pun în pericol siguranţa traficului. „Adevărul” s-a deplasat în locurile unde infractorii feroviari acţionează cel mai des.

„Adevărul” prezintă o radiografie a „zonelor fierbinţi” unde hoţii de componente feroviare îşi fac de cap, precum şi cauzele pentru care autorităţile nu pot stârpi traficul ilegal cu metale feroase şi neferoase, sustrase de la calea ferată.

De luni de zile, niciun tren de la Constanţa nu ajunge în Gara de Nord din Bucureşti cu o întârziere mai mică de o oră. Asta pentru că ceferiştii nu reuşesc să înlocuiască piesele lipsă  în ritmul în care hoţii devalizează infrastructura feroviară. Situaţia a ajuns atât de dramatică încât CFR SA nu mai are în stoc componente pentru înlocuirea celor furate. „În prezent s-a ajuns la situaţia-limită în care Compania Naţională de Căi Ferate nu mai are rezerve de componente pentru înlocuirea celor furate”, se arată într-un document oficial al CFR SA. Aşa că Ministerul Transporturilor a tras în depouri trenurile InterCity, care ar fi făcut ca o călătorie cu trenul pe ruta Bucureşti-Constanţa să dureze mai puţin de două ore. Deşi CFR SA nu recunoaşte oficial, motivul retragerii trenurilor în depouri este furtul componentelor de cale ferată, care pune în pericol siguranţa circulaţiei.

Ce componente preferă hoţii

Valoarea prejudiciului înregistrat, anul trecut, din cauza furturilor pe magistrala 800 Bucureşti-Constanţa, se ridică la 33,4 milioane de lei, adică 75% din totalul pagubelor produse infrastructurii feroviare din toată ţara.

Se fură, practic, tot ceea ce poate fi valorificat la centrele de colectare a fierului vechi: material mărunt de cale ferată (buloane, tirfoane, plăci metalice de prindere a şinei de traverse), şine, contraşine, eclise metalice de prindere a şinelor, platelaje metalice de pod, componente ale liniei de contact (cablu purtător, fir de contact, ancorări mediane). Se mai sustrag, de asemenea, componente care privesc siguranţa circulaţiei: cabluri de alimentare a instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei feroviare, cabluri de telecomunicaţii, unităţi luminoase de la semnalele de circulaţie şi manevră, echipament şi aparataj SCB (bobine de joantă, rezistenţe, picheţi, relee, transformatoare, inductori de cale, electromecanisme de macaz) etc.

De ce se devalizează calea ferată?

Răspunsul la această întrebare este destul de simplu şi îl dau chiar poliţiştii: pentru că există posibilitatea valorificării componentelor feroviare furate. „Dacă hoţii nu ar mai avea unde să le vândă, furturile de la calea ferată s-ar reduce considerabil”, susţine comisarul-şef Gabriel Tomoiu, de la Direcţia de Poliţie Transporturi. Pe de altă parte, flagelul furturilor este în strânsă legătură cu explozia preţului cuprului şi a aluminiului, metale din componenţa instalaţiilor feroviare vizate cel mai adesea de hoţi. Dacă înainte de izbucnirea crizei mondiale preţul unei tone de cupru nu trecea de 3.000 de dolari, în prezent, cuprul se vinde cu aproape 10.000 de dolari tona. Centrele de colectare plătesc însă mai puţin. Hoţii pot valorifica instalaţiile feroviare din cupru cu preţuri cuprinse între 5 şi 8 dolari/kilogram (5.000-8.000 dolari/tona).

„Gărzi de corp” pentru angajaţii CFR

Legislaţia actuală este lacunară şi permite hoţilor să valorifice foarte uşor materialele sustrase, susţin poliţiştii de la Transporturi. În plus, poliţia nu are mână liberă în privinţa centrelor de colectare care încalcă legea.

Din cauza furturilor tot mai numeroase, în martie 2011, Guvernul a interzis firmelor care lucrează cu deşeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice metale feroviare. Interdicţia, valabilă 2 ani, expiră luna viitoare.

Numai că OUG 31/2011 a fost făcută în grabă şi lasă hoţilor şi patronilor de centre de colectare destule portiţe pentru a ocoli legea. Dovadă, în ultimii doi ani furturile de componente feroviare nu au putut fi stăvilite.

Una dintre cele mai mari scăpări ale actului normativ este neemiterea unor norme de aplicare. Potrivit Ordonanţei, cei care trebuie să constate contravenţiile în cazul centrelor de colectare nu sunt poliţiştii, ci angajaţi ai CFR, numiţi în acest sens prin ordin al ministrului Transporturilor. Reprezentanţii CFR nu pot însă să dea amenzi pentru că nu au procese-verbale de contravenţie, deci nu pot aplica OUG 31. “Noi îi însoţim în acţiuni pe cei de la CFR doar ca gărzi de corp, pentru că nu avem voie să dăm amenzi. CFR-ul poate, dar nu are procese verbale de contravenţie. Cei de la centrele de colectare scapă doar cu amenzi de la Garda de Mediu şi Garda Financiară, care însă nu sunt pentru colectarea ilegală a cuprului furat de la calea ferată”, au declarat pentru “Adevărul” surse din Secţia Regională de Poliţie Transporturi Bucureşti.

Cum pot fi opriţi hoţii

Paza strictă a infrastructurii feroviare nu este cea mai bună soluţie pentru stârpirea furturilor, deoarece implică resurse umane şi materiale considerabile, imposibil de asigurat de compania feroviară de stat. Pentru că e mai bine să previi cauza şi nu să tratezi efectul, poliţiştii spun că cel mai bun mijloc de combatere a furturilor este eliminarea posibilităţilor de valorificare a pieselor furate.

Controlul strict al centrelor de colectare a metalelor, precum şi înăsprirea pedepselor, mergând până la închiderea definitivă a depozitelor în cazul în care se constată că au colectat materiale furate de la CFR, sunt măsurile care ar putea pune capăt furturilor. De altfel, Ministerul Mediului, în colaborare cu Direcţia de Poliţie Transporturi, pregăteşte un proiect de ordonanţă, menit a completa lacunele OG nr. 31/2011. Noul act normativ va prelungi cu 4 ani interdicţia centrelor de a colecta materiale neferoase de la persoane fizice. Cele mai importante prevederi însă sunt cele care acordă atribuţii sporite poliţiei în controlul centrelor de fier vechi, creşterea sancţiunilor şi securizarea depozitelor REMAT.

Astfel, fiecare centru de colectare ar putea fi monitorizat cu un sistem centralizat de camere video, asemănător celui folosit de Registrul Auto Român în staţiile ITP (Inspecţie Tehnică Periodică). Astfel, activitatea depozitelor de fier vechi va putea fi supravegheată permanent.

Centrele clandestine, „greu de ucis”

Depozitele clandestine de metale neferoase dau cel mai mult de furcă poliţiştilor. Valorificarea rapidă a componentelor feroviare este posibilă, susţin poliţiştii, tocmai datorită acestor depozite. Plasate, de obicei în sate situate în apropierea căii ferate, aceste centre sunt mascate în curţile unor localnici şi sunt foarte greu de depistat. „Chiar dacă avem informaţii despre un centru de colectare ilegal nu putem să intrăm acolo fără mandat. Pentru ca judecătorii să elibereze mandat de percheziţie, avem nevoie de probe, nu doar de simple informaţii”, a declarat comisarul-şef Gabriel Tomoiu. Cei care colectează fraudulos materiale neferoase au, de obicei, şi o afacere legală în domeniu, pe care o folosesc doar ca acoperire. Asta le permite să întocmească în fals acte pentru transporturile de metale, pe care le valorifică, mai departe, la centrele REMAT legale.

O altă măsură preventivă pe care ar fi trebuit să o facă CFR este înlocuirea vechilor sisteme de semnalizare, care au în componenţă bobine din cupru de câteva kilograme, cu altele ale căror bobine nu au o greutate mai mare de câteva zeci de grame. În acest fel, interesul hoţilor pentru aceste componente ar scădea semnificativ.

O măsură asemenătoare a fost aplicată şi de Compania de Drumuri, în cazul furturilor de deflectoare metalice (plăcuţe antiorbire) de la autostrăzi. Furturile au fost eliminate prin înlocuirea acestora cu unele din plastic.

„Cei de la CFR au în depozite componente de semnalizare cu bobine din cupru foarte mici, dar nu le-au înlocuit peste tot. Nu ştim de ce se folosesc în continuare cutii cu bobine mari, fabricate în anii ’60”, au declarat surse din poliţie.

Cum dau hoţii lovitura

Hoţii specializaţi în devalizarea infrastructurii feroviare nu fură la întâmplare. Ei vizează mai ales acele instalaţii care au în componenţă metale scumpe, precum cupru, aluminiu şi chiar argint.

Potrivit poliţiştilor, de cele mai multe ori aceste informaţii parvin chiar de la angajaţi ai CFR. Astfel, hoţii află nu numai cum se pot demonta mai uşor anumite componente şi unde sunt plasate, dar şi intervalul orar când este mai bine să acţioneze, pentru ca furturile să fie sesizate cât mai târziu. Dulapurile cu relee sunt forţate cu ajutorul unor simple răngi, iar cablurile sunt secţionate direct cu toporul. După ce fură cablurile, hoţii le ard pentru a le curăţa de izolaţia din plastic. Şina de cale ferată se poate tăia foarte uşor cu ajutorul unor aparate de sudură artizanale, improvizate din simple butelii de aragaz.

1.000 de euro la o lovitură

Hoţii vin de hac chiar şi firului catenar, protejat de cei 27.000 de volţi care trec prin el. Făcute din cupru electrolitic, de o puritate foarte mare (99,9%), aceste cabluri îi atrag pe hoţi, prin valoarea lor mare. Un metru de fir catenar cântăreşte aproximativ un kilogram şi poate fi valorificat cu 9 euro. La un singur furt, hoţii pleacă acasă cu cel puţin 100 de metri de cablu, care valorează la REMAT 900 de euro.

Metoda arcului electric

Modul de operare este simplu: cu ajutorul unei frânghii în capul căreia a fost ataşată o greutate, cablul este agăţat şi tras puternic în jos. Cablul iese din întinzătoarele care îl ţin tensionat şi se aproie de şina de cale ferată, moment în care se produce un arc electric între şină şi cablu. În momentul acela, un sistem de protecţie închide automat circuitul electric timp de patru minute. În acest răstimp, cablul este tăiat cu ajutorul unor cleşti “gură de lup”. Această practică este însă riscantă şi face adesea victime. În 2011, nu mai puţin de nouă hoţi au fost electrocutaţi în timpul operaţiunii de furt al cablului de înaltă tensiune.

De unde se fură cel mai mult

Furturile de instalaţii feroviare şi de componente de siguranţa circulaţiei au ajuns să afecteze, în prezent, 12 din cele 27 de sectoare de circulaţie ale magistralei 800.

Cele mai afectate segmente de circulaţie sunt următoarele:
Regionala Bucureşti
• Podul Constanţa-Gara Băneasa (se fură bobine de joantă)
• Fabrica de pâine Băneasa-Bariera Petricani (bobine de joantă şi relee)
• Complexul Comercial Dragonul Roşu-Gara Pantelimon (bobine de joantă, relee tip „L”, transformatori, cablu SCB)
• Pantelimon-Pasărea-Islaz (relee de semnalizare la trecerile de cale ferată, fir catenar - firul de contact prin care trece curent de 27.000 de volţi)
Regionala Constanţa
• Fundulea-Săruleşti-Lehliu (fir catenar, material mărunt de cale)
• Dragoş Vodă-Ciulniţa (fir catenar, cabluri electrice din instalaţiile subterane, material mărunt de cale, bobine de joantă)
• Perişoru-Ştefan cel Mare-Feteşti (cabluri de la secţiunea macazului, bobine de joantă)
• Feteşti-Cernavodă (bobine de joantă, relee, şină)
• Murfatlar-Valu lui Traian-Ovidiu- Triaj Constanţa (cabluri de la secţiunea macazului, componente de semnalizare, cabluri de la instalaţiile de semnalizare a traficului pe calea ferată, material mărunt de cale, componente vagoane etc.).

Şase furturi într-o singură zi

Iată cum decurge o zi „obişnuită” a hoţilor de componente feroviare, care acţionează pe magistrala CFR Bucureşti-Constanţa. Am luat, la întâmplare, ziua de 5 ianuarie 2013, în care au fost sesizate şase furturi, aşa cum rezultă din constatările întocmite de angajaţii CFR.
• ora 4.40, zona Perişoru (jud. Ialomiţa), kilometrul 122, furt patru relee tip fişă.
• ora 12.25, zona Ovidiu (jud. Constanţa), furt funii (cabluri) de la secţiunea macazului.
• ora 14.30, zona Pod Saligny-Cernavodă (jud. Constanţa), furt 94 de metri şină de cale ferată.
• ora 14.50, zona Dor Mărunt-Dragoş Vodă (jud. Călăraşi), kilometrul 85, furt 21 de relee semnalizare.
• ora16.47, zona Feteşti, ramificaţia Borcea (jud. Ialomiţa), furt o bobină de joantă şi patru funii (cabluri) de la secţiunea macazului.
• ora 18.00, zona Medgidia-Cernavodă (jud. Constanţa), kilometrii 184 şi 186, furt patru filtre, opt transformatoare, un releu şi doi redresori din instalaţia de semnalizare.

Reabilitare de 900 de milioane de euro

Magistrala 800 (Bucureşti Nord-Ciulniţa-Feteşti-Medgidia-Constanţa-Mangalia) are o lungime de 225 de kilometri. Investiţia în modernizarea la standarde europene a acestei magistrale a costat 900 de milioane de euro, în mare parte fonduri comunitare. În anul 2000 a fost semnat Memorandumul pentru accesarea fondurilor ISPA, lucrările de modernizare demarând însă abia în 2006. Reabilitarea trebuia finalizată în 2010, dar lucrările au fost întârziate de firma italiana Astaldi. Pe această rută, standardul de viteză pentru trenurile de călători este de 160 km/h, iar pentru trenurile de marfă, 120 km/h.