Cum a ieşit România de sub pericolul activării „armei nucleare“

Cum a ieşit România de sub pericolul activării „armei nucleare“

FOTO EPA

Condamnarea fostului lider PSD, referendumul pe justiţie şi scoaterea din scenă a mai multor personaje care ameninţau direct independenţa Justiţiei au fost factorii ce au scos România de sub pericolul activării Articolului 7 din Tratatul UE, „arma nucleară” împotriva statelor membre care încalcă valorile Uniunii.

România nu e în situaţia activării Articolului 7 din Tratatul UE, ce prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat în cadrul Consiliului UE. Este anunţul făcut ieri de comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova.  Aceasta a spus că de la ultima sa vizită din România, lucrurile s-a schimbat în domeniul justiţiei. „Articolul 7 există pentru momentele în care vedem o situaţie gravă, o încălcare sistematică a statului de drept. Nu suntem în această situaţie cu România”, a declarat Vera Jourova, aflată în România cu ocazia reuniunii ministeriale UE-SUA în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), organizată de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene.

Declaraţia Comisarului pentru Justiţie vine în contextul în care, la începutul lunii mai, Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, anunţa într-o scrisoare trimisă primilor 4 oameni din statul român că executivul european va declanşa o procedură preliminară activării Articolului 7 în cazul în care modificările codurilor penale vor intra în vigoare. În scrisoare, oficialul Comisiei avertiza că modificările codurilor penale „riscă să creeze o impunitate de facto pentru infracţiuni, inclusiv infracţiunile de corupţie”.

Plecarea lui Dragnea şi Tudorel

Experţii în Drept susţin că în această perioadă, chiar dacă la nivel de substanţă nu au existat modificări semnificative în Justiţie, ieşirea din scenă a lui Liviu Dragnea şi a altor câtorva personaje, precum fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a condus la stoparea atacului asupra justiţiei. „Prin plecarea lui Dragnea şi a altor personaje, precum Tudorel Toader, lucrurile s-au schimbat destul de mult. Premierul a declarat că este de acord cu recomandările MCV, Parlamentul nu a trecut încă modificările Codurilor penale, însă cel mai important, s-a oprit atacul direct la adresa Justiţiei. Sigur, declaraţia nu are la bază schimbări majore, iar multe lucruri sunt departe de a fi îndreptate, Secţia Specială încă există deşi desfiinţarea ei este o cerinţă a organismelor europene, însă prin plecarea unor oameni precum Tudorel Toader care ameninţa procurorii, tot acest derapaj a dispărut. Au plecat cei care făceau presiuni directe asupra Justiţiei”, este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.

Referendumul pe Justiţie a fost un semnal puternic

În opinia analiştilor această schimbare de poziţie din partea Comisiei Europene poate fi pusă şi pe seama validării referendumului pe Justiţiei. „Condamnarea lui Liviu Dragnea a fost cel mult un semnal că încă mai există o justiţie independentă şi că mai există judecători destul de curajoşi să-l condamne pe cel mai puternic om din ţară. Mult mai important cred că a fost votul masiv pentru referendumul pe Justiţie, care a transmis un semnal puternic cu privire la ce-şi doreşte societatea. Declaraţia comisarului pentru Justiţie este cel mai probabil rezultatul discuţiilor de la Bruxelles purtate la doar câteva zile după alegeri de premierul Dăncilă cu Timmermans şi Jean-Claude Juncker, unde a existat, se pare, un angajament pentru stoparea presiunilor asupra justiţiei. Sigur, ca efecte concrete, suntem fix în acelaşi punct. Doar că nu suntem mai rău decât eram acum 3 săptămâni, însă la cum au evoluat lucrurile în ultimii 2 ani, e o oarecare victorie. Oricum, din toamnă, odată cu formarea noii Comisii este de aşteptat să avem poziţii mult mai ferme şi clare pe tema justiţiei”, a declarat Elena Calistru, preşedintele ONG-ului Funcky Citizens.

Articolul 7 din Tratatul UE este cea mai dură sancţiune politică pentru un stat membru UE şi presupune suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE pentru statul în cauză. Fără drept de vot în Consiliu, un stat nu îşi mai poate apăra practic interesele în interiorul UE. Pâna acum, Comisia a iniţiat această procedură doar în cazul Poloniei şi al Ungariei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: