Cum să furi un milion, în regia lui Mircea Sandu

Un nou scandal cutremură lumea fotbalului. Foşti oficiali ai Federaţiei Române de Fotbal sunt suspectaţi că ar fi deturnat un milion de euro din fondurile primite de la FIFA pentru ridicarea bazei de pregătire de la Buftea. Mai multe personaje grele din fotbal au fost audiate marţi de procurorii DIICOT care au declanşat cercetările.

Ancheta Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în centrul căreia se află Federaţia Română de Fotbal (FRF) vizează modul în care banii veniţi de la FIFA şi UEFA au fost cheltuiţi pentru ridicarea bazei de pregătire de la Buftea.
Procurorii suspectează că, prin „umflarea“ costurilor de construcţie, cei de la FRF ar fi deturnat un milion de euro din banii alocaţi de FIFA şi de UEFA pentru proiectul de la Buftea. Forul european ar fi dat aproximativ 2,5 milioane de euro prin programul Hattrick.

„Perioada 2010-2012 a fost momentul la care s-a constituit un grup infracţional organizat prin care s-a urmărit însuşirea sumei de peste un milion de euro provenită din finanţarea FRF de către FIFA. Banii ar fi fost supuşi unui proces de reciclare, fiind transferaţi succesiv prin conturile mai multor persoane juridice şi fizice“, potrivit unor surse judiciare. Faptele vizate în anchetă sunt de spălare de bani şi delapidare.

Investiţia a fost realizată în mandatul lui Mircea Sandu. Acesta a negat vehement că ar fi fost nereguli în proiectul bazei de pregătire de la Buftea.
„Plângerea asta e făcută de actuala conducere FRF. Buftea s-a făcut cu banii de la UEFA, iar totul s-a realizat după licitaţii transparente“, a declarat Mircea Sandu, fost preşedinte al FRF.

Oficiali din fotbal, audiaţi de anchetatori

După strângerea probelor, marţi a avut loc şi audierea unor martori. Principalii vizaţi sunt cei care au făcut parte din Comitetul Executiv al FRF între 2010 şi 2012. Patriţiu Abrudan (fost vicepreşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor), Iuliu Mureşan (fost membru în Comitetul Executiv FRF) şi Cornel Şfaiţer, preşedintele FC Botoşani au apărut în faţa procurorilor DIICOT.

„Procurorul vrea să se convingă de anumite chestiuni ale gestionării federaţiei. Eu, în calitate de martor, trebuie să răspund pentru perioada în care am avut mandat în Comitetul Executiv, între 2005 şi 2009“, a explicat Abrudan.

„Am fost sunat, vineri, de o doamnă procuror şi am fost invitat ca martor. În conturile mele si ale CFR n-au ajuns bani. Sunt străin de această cauză. Am fost în Comitetul Executiv până în ianuarie 2010, deci, dacă s-a întâmplat ceva, n-a fost în mandatul meu. Deocamdată, ştiu doar că e vorba de ceva fonduri“, a spus şi preşedintele clujenilor, Iuliu Mureşan.
La rândul lui, întrebat dacă au fost supraevaluate costurile de construcţie pentru baza de la Buftea, în condiţiile în care a aprobat acele costuri, Cornel Şfaiţer a declarat:  „Nu am cunoştinţă, noi nu ne-am ocupat de partea executivă. Erau chestiuni care erau prezenate în Comitetul Executiv“.

Mai mulţi oameni din lumea fotbalului vor fi citaţi, în această săptămână, pentru a fi audiaţi de procurorii DIICOT în acest dosar.

Costuri „umflate“ de 20 de ori

Baza de la Buftea, ridicată între 2009 şi 2011, a fost inaugurată de Mircea Sandu, la eveniment participând şi fostul preşedinte FIFA, Sepp Blatter. Primele informaţii despre costurile „umflate“ ale construcţie au apărut în „ProSport“, în iunie 2014.
Potrivit sursei citate, sumele neobişnuit de mari care au fost alocate diverselor proiecte au declanşat scânteia de la care a pornit ancheta procurorilor. Spre exemplu, pentru hotelul din interiorul bazei s-au cheltuit 2,4 milioane de euro, iar 600.000 de euro s-au dus pe costurile de proiectare.

Şi terenurile sintetice de la Buftea au fost suspect de scumpe. Fiecare a costat 500.000 de euro, în condiţiile în care terenuri identice se pot construi la jumătate de preţ.

Sandu: „Nu pot fi incriminat“

Deşi în momentul publicării anchetei „ProSport“, Mircea Sandu a refuzat să comenteze prea mult cazul, marţi, el a făcut turul televiziunilor.

„Toţi banii de la FIFA şi UEFA veneau doar pe proiecte. Trimiteai un proiect complet la UEFA pe investiţii. Să spunem Mogoşoaia. Din trei milioane, UEFA putea să suporte două milioane. Nu dădea banii pe vorbă, ci pe dovezi, pe poze, pe devize. Nu există în 24 de ani, cât am condus FRF, nimic care să mă incrimineze“, a spus „Naşul“ la Digi Sport.
„Banii nu pot să dispară din federaţie în niciun caz. Banii erau pentru diverse proiecte, fotbal feminin, arbitri, juniori. E foarte greu să faci ceva în afară de ce e stipulat acolo, pentru că trebuie să dai raportul. Nu se alocă bani oricum, nu se pot cheltui bani oricum. Pentru mine e surprinzător că a apărut acest caz. Nu am absolut nicio emoţie!“, a adăugat Sandu la ProSport Live.

Scandalurile din lumea fotbalului

Nu este prima oară când lumea fotbalului este afectată de scandaluri de corupţie. Cel mai răsunător este dosarul Transferurilor, soldat cu condamnarea unor personaje grele din fotbal. Concret, Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea au fost acuzaţi în 2008 că au făcut tranzacţii ilegale la trasferurile unor fotbalişti, prejudiciind cluburile cu peste 10 milioane de dolari şi statul cu aproape 1,5 milioane de dolari.

În rechizitoriul DNA au fost prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005. În 2014, vinovaţii au fost condamnaţi la închisoare. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre condamnaţi au fost deja eliberaţi, beneficiind de reducerea pedepselor, ca urmare a redactării unor lucrări aşa-zis ştiinţifice. În închisoare au mai rămas doar fraţii Ioan şi Victor Becali şi Cristian Borcea.

De curând, procurorii au descoperit că aceştia din urmă au dat mită judecătoarei Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, pentru a-i achita în procesul pe fond. Ceea ce magistratul a şi făcut. Numai că la apel, judecătorii au întors sentinţa şi au aplicat pedepse cu executare. Fraţii Ioan şi Victor Becali şi Cristian Borcea au fost trimişi deja în judecată, într-un nou dosar de corupţie, alături de judecătoarea pe care ar fi mituit-o.

Dosarul Valiza

Alt caz celebru care a fost „arbitrat“ de procurori a fost dosarul Valiza. Finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a fost condamnat, în acest dosar, la 3 ani de închisoare cu executare pentru mituirea unor jucători de fotbal.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi Victor Piţurcă (un an cu suspendare pentru favorizarea infractorului ) şi Teia Sponte (doi ani cu suspendare).
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în 11 mai 2006, Gigi Becali a promis fiecărui jucător al clubului Gloria Bistriţa sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro ca să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.

Doi ani mai târziu, în perioada 4 -7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la Universitatea Cluj aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal - Liga I (aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare), aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu CFR 1907 Cluj, contracandidata echipei Steaua Bucureşti la câştigarea titlului de campioană, preciza DNA.
Banii oferiţi mită de Gigi Becali au fost confiscaţi. Finanţatorul Stelei a fost eliberat înainte de termen, după ce ar fi scris mai multe cărţi.