Cum funcţiona filiera medicilor care au stors bani din cancerul pacienţilor. Nouă persoane, reţinute în dosarul reţetelor false
0
Trei medici de la Institutul Fundeni sunt acuzaţi că ar fi emis peste 1.000 de reţete false pentru medicamente oncologice care nu au ajuns niciodată la bolnavi. În buzunarele doctorilor ajungeau însă banii proveniţi din decontarea reţetelor falsificate.
UPDATE 07.00 Nouă persoane, între care trei medici, au fost reţinute marţi de procurorii bucureşteni, în dosarul reţetelor false prin a căror decontare s-a creat un prejudiciu de 3,5 milioane de euro, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare.
Ceilalţi reţinuţi sunt două diriginte de farmacii şi patru persoane care ar fi intermediat achiziţiile de la firme fantomă, au mai precizat sursele citate. Surse din rândul anchetatorilor au precizat, pentru Mediafax, că medicii Otilia Georgescu, Emilia Niculescu-Mizil şi Aristica Poenaru, de la Secţia Hematologie a Institutului Clinic Fundeni, se numără printre cei vizaţi în această anchetă.
Un nou scandal de corupţie zguduie lumea medicală, după ce mai mulţi medici, farmacişti şi patroni ai unor lanţuri de farmacii au fost reţinuţi marţi pentru că ar fi făcut trafic cu medicamente oncologice.
Anchetatorii susţin că reţeaua din care aceştia făceau parte a pus în pericol vieţile a sute de bolnavi de cancer, şi în plus, a cauzat un prejudiciu de 3,5 milioane de euro Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) care a decontat peste 1.100 de reţete false întocmite de medici de la Institutul Clinic Fundeni. Mai exact, doctorii falsificau reţete emise pe numele unor persoane bolnave de cancer şi decontau astfel sume uriaşe de la Casa de Asigurări de Sănătate. Banii obţinuţi astfel intrau apoi în buzunarele medicilor.
În acest dosar, poliţiştii şi procurorii de la Parchetul Tribunalului Bucureşti au descins marţi la Institutul Fundeni şi la alte 25 de adrese din Bucureşti, Ilfov şi Sibiu, dispunând începerea urmăririi penale faţă de 10 persoane suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals. Tot marţi, alte 20 de persoane au fost audiate în calitate de martori.
Cum acţionau membrii reţelei
Potrivit procurorilor, „suspecţii au creat circuite economice şi financiare fictive cu scopul de a-şi însuşi sumele de bani rezultate din activitatea infracţională şi de a denatura plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat“.
Oamenii legii mai arată că reprezentanţii unei societăţi ce deţine un lanţ de farmacii au înregistrat în contabilitate facturi fictive de achiziţii de medicamente de la societăţi-fantomă. De altfel, descinderile de marţi au scos la iveală în locuinţa unui medic 100.000 de euro, 140.000 de dolari şi 250.000 de lei, în timp ce la o farmacistă au fost găsiţi 100.000 de lei şi peste 23.000 de euro.
Bănicioiu: „Nu am gând să ascund mizeria sub preş“
Situaţia, care vine la scurt timp după un alt scandal care a zguduit sistemul sanitar, cel al operaţiilor estetice ilegale decontate de stat, a atras atenţia autorităţilor din sănătate. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, arată că nu are de gând să mai tolereze corupţia din sistem.
„Este o schimbare de paradigmă, e un mesaj pe care ar trebui să îl perceapă şi partea medicală: că aşa nu se mai poate, că lucrurile trebuie să funcţioneze. Este o situaţie pe care nu am de gând să o tolerez. În niciun caz nu voi ascunde mizeria sub preş“, a explicat, marţi, ministrul Sănătăţii la Adevărul Live.
La rândul său, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România se arată scandalizată de situaţia de la Institutul Fundeni. „Ce s-a întâmplat este o crimă, mi se pare îngrozitor că se fac afaceri pe spatele unor oameni care îşi aşteaptă sfârşitul. Vina este a celor care şi-au dorit să intre orice hoţ în această profesie, nu s-ar fi ajuns la aşa ceva dacă farmacia era a farmacistului, nu a unui patron. Reţeaua destructurată marţi a preferat oncologicele pentru că sunt medicamente foarte scumpe, decontate integral“, a explicat Clara Popescu.
„Acuzaţia nu poate fi alta decât genocid“
Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susţine că dacă se va dovedi că sunt vinovaţi, medicii care au falsificat reţete trebuie să rămână fără drept de liberă practică.
„Aşteptăm finalul anchetei, dar acuzaţia nu poate fi alta decât genocid. Pacienţii îşi pierd încrederea în sistemul sanitar pe zi ce trece, dar trebuie să înţelegem că toate aceste neajunsuri vin dintr-o proastă administrare a sistemului“, a explicat Irimia, adăugând că o soluţie este înfiinţarea registrului naţional de cancer.
Cum se falsificau reţetele
Specialiştii susţin că sunt puţine situaţiile în care farmaciştii îşi dau seama că lanţul în care lucrează este implicat într-un caz de evaziune fiscală. Asta pentru că reţetele false ajung în prea puţine cazuri la ei.
„Spre exemplu, medicul are în baza de date toate numele pacienţilor care suferă de cancer. Acesta prescrie reţeta şi o trimite chiar managerului farmaciei care, de cele mai multe ori, nu i-o arată şi farmacistului. Ulterior, reţeta este introdusă direct în centralizator şi, la final de lună, datele sunt trimise către casele de sănătate care nu au cum să verifice dacă medicamentele respective au ajuns sau nu la pacienţi. Deci, fals e faptul că acel bolnav nu a beneficiat de medicamente”, a explicat farmacista Clara Popescu.
Potrivit acesteia, cardul de sănătate este soluţia optimă prin care poate fi eliminată corupţia din sistem. „Pacientul prezintă cardul, iar farmacistul vede imediat care au fost medicamentele de care bolnavul a beneficiat până în acel moment“, a mai spus Popescu.
Lipsim sistemul de specialişti
„E nenorocire ce se întâmplă. Pe de altă parte, dacă ar creşte veniturile medicilor într-un mod legal şi s-ar găsi soluţii prin care să îndepărtăm ideea de şpagă, nu s-ar mai ajunge la aşa ceva. Lipsim sistemul de o seamă de specialişti care nu sunt uşor de format”, este de părere profesorul Florian Popa, şeful comisiei de disciplină de la Colegiul Medicilor Bucureşti.
Pe aceeaşi temă:
UPDATE Scandal în lumea medicală. Mai mulţi medici şi farmacişti sunt acuzaţi că făceau trafic cu medicamente oncologice. Spitalul Fundeni, sub lupa procurorilor
Peste 20 de percheziţii au avut loc marţi în Bucureşti, Sibiu, Dolj şi Ilfov, printre care şi la Spitalul Fundeni din Capitală, fiind vizaţi 13 medici şi farmacişti suspectaţi că au emis reţete false. Doar trei dintre suspecţi ar fi eliberat 1.100 de reţete care, după ce au fost decontate, au produs un prejudiciu de aproape 8,3 milioane de lei. În acest caz, prejudiciul total se ridică la 3,5 milioane de euro.
Se încarcă comentariile...
