Cum a fost prins luptătorul paramilitar sârb care viza baza NATO de la Mihail Kogălniceanu
0
Un paramilitar sârb, care a luptat în Crimeea de partea separatiştilor, a fost declarat indezirabil în România, după ce a încercat să afle secrete despre bazele militare NATO ale României de la Marea Neagră. Analiştii de securitate spun că apartenenţa la NATO tranformă România într-o ţintă a acţiunilor de spionaj.
România a fost ţinta unor acţiuni de spionaj militar străin. Un paramilitar sârb, care a luptat în Crimea şi în Dombas de partea separatiştilor proruşi, a fost prins în timp ce spiona baza NATO de la Mihail Kogălniceanu. Spionul are acum interdicţie să intre în România timp de 15 ani.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus, ieri, măsura declarării ca indezirabil, din considerente de securitate naţională, a lui Bratislav Zivkovic (42 de ani), cetăţean sârb. Asta după ce Zivkovic a fost monitorizat de Serviciul Român de Informaţii în timp ce culegea informaţii despre baza NATO de la Mihail Kogălniceanu (Constanţa), dar şi despre sistemul de radare de pe coasta Mării Negre.
Specialiştii în securitate spun că apartenenţa la NATO transformă România într-o ţintă pentru serviciile străine de spionaj.
„Suntem ţară NATO şi asta ne plasează în sfera de atenţie a Federaţiei Ruse. Nu numai din punct de vedere militar, dar şi economic, diplomatic. Rusia duce un război împotriva întregii Europe, nu numai împotriva României sau Poloniei. Rusia este prezentă în mai toate acţiunile care au rolul de a destabiliza guverne în Uniunea Europeană şi culege informaţii militare. Mai ales acum când NATO trece la un model nou de organizare, după Războiul Rece. Este un interes major pentru structurile militare româneşti care fac parte din angrenajul NATO. Suntem o ţintă nu numai pentru rachetele Iskander ruseşti din Crimea, dar şi pentru spionajul rus“, a explicat generalul în rezervă Alexandru Grumaz.
La rândul său, Costin Georgescu, fost director SRI, spune că serviciile de informaţii româneşti sunt pregătite să contracareze astfel de acţiuni.
„Miza este foarte mare, iar atenţia unora de la Răsărit este crescută. SRI este bine organizat pe trei problematici importante: cotraspionajul, problema antitero şi protecţia împotriva atacurilor cibernetice. Suntem bine pregătiţi, dar oricum la aceste operaţiuni se colaborează cu serviciile partenere, în special cele NATO“, a afirmat Costin Georgescu.
Bratislav Zivkovic, lider al unei formaţiuni paramilitare sârbe, a luptat în Crimeea şi în Donbass (Ucraina) de partea separatiştilor pro-ruşi
Urmărea facilităţile NATO din România
Potrivit autorităţilor române care l-au interceptat, Bratislav Zivkovic a încercat să pună pe picioare o reţea informativă pentru identificarea persoanelor cu acces în facilităţi militare NATO şi SUA, identificarea locaţiilor, recunoaşterea în teren, studiul de obiectiv şi marcarea GPS a poziţiilor obiectivelor vizate.
„Toate acţiunile acestuia derulate în România au avut un caracter clandestin şi un modus operandi specific activităţilor de spionaj. Ratislav Zivkovic ştie inclusiv să utilizeze sisteme de comunicaţii criptate şi anonimizate”, au explicat în faţa magistraţilor reprezentanţii SRI care au cerut ca acesta să fie declarat idezirabil.
Expert în securitate naţională Hari Bucur Marcu spune însă că secretele militare româneşti sunt bine păzite şi nu pot fi spionate „peste gard“.
„Sunt elemente secrete în edificiul naţional de apărare, dar acestea sunt foarte bine păstrate. Instalaţiile de suprafaţă de la Kogălniceanu sau Deveselu se văd şi din satelit. Nu trebuie să vină cineva şi să facă poze peste gard. De mai bine de 10 ani, Federaţia Rusă ne consideră o ameninţare, pentru că facem parte din NATO“, a explicat expertul.
Cinci operaţiuni de spionaj
Bratislav Zivkovic locuieşte în Bulgaria şi a avut cinci intrări pe teritoriul României, în lunile mai, iulie, octombrie şi noiembrie 2017.
În mai 2017, Bratislav Zivkovic a ajuns la Constanţa din Ucraina, deplasându-se pe ruta Lugansk (Ucraina) - Moscova (Rusia) - Budapesta (cu avionul), Budapesta - Bucureşti - Constanţa (cu trenul).
În iulie 2017, Zivkovic a venit la Constanţa din Bulgaria pentru a pregăti terenul pentru îndeplinirea unor obiective la proxima lui vizită: observarea şi marcarea sistemelor de radar amplasate la Marea Neagră şi obţinerea de detalii din interior privind baza militară Mihail Kogălniceanu.
În luna octombrie cetăţeanul sârb a făcut alte două vizite în România. El a sosit în Constanţa tot din Bulgaria, încercând să racoleze mai multe persoane. Cea de a doua vizită a fost focusată pe recunoaşterea în teren (fotografierea şi marcarea GPS) a două instalaţii radar, aflate la malul Mării Negre.
În noiembrie 2017, Bratislav Zivkovic a venit iar la Constanţa, din Bulgaria. Vizita a avut ca scop fotografierea documentaţiei de construcţie a unui sistem radar instalat la Sfântu Gheorghe.
La finalul fiecărei vizite, sârbul a redactat un raport pe care l-a trimis printr-un canal anonimizat şi protejat către coordonatorul său.
Criminal de război, în Ucraina
Bratislav Zivkovic este un personaj cunoscut în Serbia şi nu numai. El este comandantul organizaţiei de cetnici din Serbia „Cetniciki Pokret“, cunoscută ca fiind una paramilitară cu orientări naţionalist-şoviniste. Militar de carieră, Bratislav Zivkovic a participat la toate conflictele armate din zonă (Bosnia, Kosovo, Ucraina), primind, pentru activitatea desfăşurată, patru decoraţii din partea Federaţiei Ruse.
La 26 de ani, Bratislav Zivkovic s-a înrolat, ca voluntar, în conflictul dintre Bosnia şi Herţegovina. La 28 de ani, s-a alăturat Brigăzii 63 şi a luptat în conflictul Bosnia. Un an mai târziu, la 29 de ani, a activat în Croaţia. Între 1998-1999 a activat în Kosovo şi Metohia.
În perioada 2014 - 2015, Zivkovic a participat la conflictul din Ucraina de partea forţelor ruse, alături de voluntari ai Mişcării Cetnice.
El a participat activ la luptele din regiunea Donbass (Ucraina). Inclusiv în anul 2017, Zivkovic s-a aflat în apropiere de Lugansk, iar în perioada aprilie-mai 2017 s-a aflat în oraşul Donetsk.
Din acest motiv, el se află pe lista criminalilor de război publicată de „Centrul de cercetare a crimelor împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, păcii, umanităţii şi dreptului internaţional pentru informarea autorităţilor de aplicare a legii şi a serviciilor speciale cu privire la teroriştii pro-ruşi, separatişti, mercenari şi criminali de război“.
Citeşte şi
Paramilitar sârb, care spiona baza NATO de la Mihail Kogălniceanu, declarat indezirabil în România
Se încarcă comentariile...
