Cum au fost alimentate cu bani negri campaniile electorale din România, în ultimii 12 ani

În 2009, Mircea Geoană a pierdut la mustaţă alegerile în faţa lui Traian Băsescu

Găleata cu însemnele electorale, pungile pline cu alimente, plata unor servicii de publicitate sau consultanţă, concerte sau petreceri pentru alegători au fost achitate în ultimii 10 ani din bani negri, proveniţi din mită sau evaziune fiscală. Detaliile apar în mai multe dosare ale procurorilor DNA.

Ancheta deschisă împotriva Ioanei Băsescu şi a Elenei Udrea privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu, pentru alegerile prezidenţiale din 2009, este cea de-a treia mega-anchetă DNA privind finanţarea unui candidat la funcţia supremă în stat.

Primele anchete privind finanţarea ilegală a unui candidat la Preşedinţie au fost deschise în 2008 şi în 2011. Este vorba de dosarele „Trofeul Calităţii”- finanţarea campaniei electorale a lui Adrian Năstase (PSD) din 2004 şi „Mită la PSD”- finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană (PSD) din 2009. Adrian Năstase şi Mircea Geoană au fost principalii rivali ai lui Traian Băsescu (PDL) în alegerile din 2004 şi 2009. Traian Băsescu a câştigat alegerile din 2009 cu un procent de 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate.

Bani negri şi la locale, şi la parlamentare

În ultimii 10 ani, procurorii anticorupţie au deschis mai multe anchete privind finanţarea ilegală a partidelor sau a unor candidaţi la alegerile parlamentare sau locale. Cele mai cunoscute cazuri sunt „Microsoft” - o parte din bani a ajuns la PDL, „Gala Bute”- o parte la PDL Bucureşti, cazul deputatului Ion Stan (PSD), al deputatului Florin Popescu (PMP) sau al finanţării PNL Buzău - în care au fost trimişi în judecată fostul consilier prezidenţial George Scutaru şi fostul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Dan Motreanu. Bani negri pentru concerte sau diferite evenimente ar fi ajuns şi în campania electorală a Olguţei Vasilescu, sau ar fi fost folosiţi pentru imaginea lui Victor Ponta, ori pentru plata postacilor Elenei Udrea.

Contractele pentru campania lui Traian Băsescu

Potrivit acuzaţiilor procurorilor DNA, Elena Udrea, acuzată de 5 infracţiuni de spălare de bani, era persoana care conducea staff-ul  de campanie informal al lui Traian Băsescu.

Din această poziţie ea ar fi coordonat achiziţiile de servicii pentru campania  electorală. Totul ar fi fost făcut cu ajutorul a  trei oameni de încredere: fostul secretar general al Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Gheorghe Nastasia, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Victor Tarhon (PDL, în prezent PMP) şi  Ioan Silviu Wagner, fost director general al companiei de stat Oil Terminal.

În esenţă, doi afacerişti care aveau lucrări contractate cu MDRT ar fi fost somaţi să plătească un „comision” pentru a nu avea probleme cu finanţarea şi plata contractelor. Banii, aproape 1,5 milioane de lei,  au fost daţi în baza unor contracte fictive de consultanţă. În realitate, ei ar fi fost folosiţi la plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania lui Traian Băsescu.

Unde s-au dus banii

Ioana Băsescu şi fostul său prieten, Giovanni – Mario Francesco, ar fi primit prin firmele lor aproape 3 milione de lei, bani din partea Oil Terminal şi din partea unei societăţi media. O parte din bani a fost folosită pentru plata unor servicii pentru campania electorală a lui Traian Băsescu: publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Sondaje de opinie pentru Geoană

Pe 2 aprilie 2016, miliardarul Ioan Niculae a fost  condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru finanţarea ilegală a  campaniei electorale a lui Mircea Geoană cu un milion de euro. Propunerea de a „contribui” la campania lui Mircea Geoană i-ar fi fost făcută de un alt condamnat din dosar, fostul şef al Consiliului Judeţean Brăila, preşedintele filialei judeţene a PSD, Gheorghe Bunea Stancu.

Omul de afaceri a acceptat, însă a pus o condiţie: să poată influenţa decizia alegerii miniştrilor economiei şi a şefilor Romgaz şi Transgaz. Ţinta lui Ioan Niculae era, spun procurorii, să obţină gaze ieftine pentru firmele sale. Niculae trebuia să achite diverse plăţi către furnizorii de servicii care aveau legătură cu campania, inclusiv către institute de sondare a opiniei publice. Din suma negociată, susţine DNA, a fost plătită doar o tranşă, adică 150.000 de euro, sumă cu care Niculae a plătit efectuarea unor sondaje de opinie realizate de Insomar, controlat de afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu.

După cum se ştie, sondajele au fost prost făcute, este cunoscută discuţia telefonică în care SOV îl felicită pe Geoană că a câştigat alegerile: „Vreau să fiu primul român care vă adresează urarea de: «Felicitări, domnule preşedinte al României!». „Domnule presedinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aş ruga totuşi să mă notaţi în catastifele istoriei”. „Am notat. Deja sunt cu pixul în mână”,a spus Geoană. Mircea Geoană a fost audiat în acest dosar în calitate de martor.

„Trofeul Calităţii“ şi afişele lui Adrian Năstase

Fostul premier al României, Adrian Năstase, a fost găsit vinovat pe 20 iunie 2012 pentru faptul că s-a folosit de influenţa de lider PSD pentru a obţine foloase necuvenite, reprezentând contravaloarea unor materiale de propagandă electorală. Sentinţa: 2 ani de închisoare.

„Rezultă indubitabil că, în perioada ianuarie-februarie 2004, inculpatul Năstase Adrian, în calitate de preşedinte al Partidului Social Democrat, s-a folosit de influenţa sa pentru a obţine foloase necuvenite, reprezentând contravaloarea unor materiale de propagandă electorală pentru campania sa prezidenţială din anul 2004, în sumă totală de 33.756.697.278 ROL, cu sprijinul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), reprezentat de inculpata Jianu Irina Paula, prin intermediul mai multor societăţi comerciale coordonate şi controlate de inculpaţii Popovici Bogdan şi Popovici Marina Ioana, a S.C. Vertcon SA Bacău şi a SC Eurografica SRL Bucureşti”, au arătat judecătorii.

În esenţă, judecătorii au arătat că ISC a organizat simpozionul „Trofeul calităţii în construcţii 2004” pentru a  strange taxa de participare de la mai multe societăţi. Fondurile au fost folosite pentru tipărirea unor afişe electorale ale lui Adrian Năstase. În plus, au mai fost achiziţionate şi alte bunuri: 500.000 de pixuri, 200.000 de rigle de carton, 2 milioane de caiete electorale, 10.000 de fulare şi 10.000 de tricouri.

Petrecerile pentru alegători

Achitarea unor petreceri, mâncarea oferită oamenilor, pungi pline cu alimente, găleţi sau ceasuri apar ca fiind date cadou de politicieni în mai multe dosare penale.

Fostul deputat Florin Popescu a fost condamnat pe 14 martie 2016 la doi ani de închisoare cu executare. El a cerut şi a primit de la administratorul unei firme peste 60 de tone de pui grill, pe care le-a distribuit alegătorilor. Florin Popescu a distribuit puii alegătorilor din judeţul Dâmboviţa, în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. În acea perioadă, Popescu a candidat şi el pentru obţinerea unui nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Pacheţelul cu mâncare

Deputatul PSD Ion Stan a fost condamnat definitiv în ianuarie 2016  de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte cu statul.
Era vorba de suma de 130.000 de lei, bani destinaţi achiziţionării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum şi achiziţionării de produse alimentare ce urmau a fi împărţite în preajma alegerilor parlamentare.

„Trebuie să fac nişte pacheţele pentru Moş Nicolae. „Două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană”, spunea Ion Stan. Denunţătorul a explicat că, şi anterior, în campania electorală pentru alegerile locale din 2009, ar fi plătit pentru achiziţionarea a peste 155.000 de găleţi roşii cu însemnele PSD.

6.000 de porţii de mâncare

Despre petreceri electorale este vorba şi în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie Marian Zlotea, fost şef la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), perioada octombrie 2009- mai 2010, alături de 15 subordonaţi. Zlotea era şi preşedinte al organizaţiei PDL - Sectorul 5, şi organiza diferite petreceri pentru a recompensa tineretul PDL, şefii centrelor de votare, cu ocazia zilei de 8 Martie etc la diferite restaurante (Diesel, Palatul Snagov, Jariştea, Hanul Berarilor etc). Directorii ANSVSA au declarat că erau puşi să ceară „protocol” de la marile supermarketuri pentru a organiza petreceri fastuoase, ajungând la prepararea a 6.000 de porţii de mâncare.

Concerte şi reclamă

Suma de 170.000 de euro a fost investită în PNL de fostul baron de Buzău Cristinel Bîgiu şi de fostul consilier prezidenţial George Scutaru, în campania electorală din Buzău pentru alegerile locale şi parlamentare din 2008.  Bîgiu a recunoscut la DNA că banii erau dintr-o mită de aproximativ un milion de euro. Alţi 250.000 de euro i-ar fi dat unui alt lider PNL, Dan Motreanu. Cu publicitate cumpărată din mită, organizaţia liberală din Buzău a ajuns în 2008 pe podiumul partidului. Ea a fost întrecută doar de colegii din Giurgiu, Călăraşi şi Botoşani.

Materiale promoţionale, bannere, reclamă în mass-media sau evenimente artistice au făcut parte din armele de luptă ale liberalilor. De toate aceste lucruri ar fi ştiut şi Dan Motreanu, care avea o funcţie de conducere în PNL. Detaliile apar în dosarul în care Motreanu şi Scutaru sunt trimişi în judecată pentru spălare a banilor.

Plata pentru postaci

În cazul Galei Bute – Elena Udrea, procurorii DNA au arătat că o parte din bani a ajuns la PDL Bucureşti, pentru a plăti „postacii” de la partid. „Inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 de euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci“, şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri. Aceste persoane primeau zilnic de la persoana care s-a ocupat de coordonarea echipei de comunicare mesajele pe care trebuiau să le promoveze, după care accesau paginile de internet care le erau indicate si comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanţilor la aceste discuţii în direcţia dorită.

„Postacii“ erau plătiţi în funcţie de numărul comentariilor formulate, pe baza unor statistici ţinute de acest coordonator al echipei de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela”, aratau procurorii DNA. Cazul este în prezent pe rolul Curţii Supreme.

Comisionul de 10% la PSD şi PNL

În cazul lui Mircea Cosma, fost preşedinte al CJ Prahova, procurorii susţin că o parte din mită ar fi ajuns în conturile partidului. Astfel, 10% din valoarea contractelor încheiate de firmele de casă ale CJ Prahova ajungeau în conturile PSD. Cazul este pe rolul Curţii Supreme.

Şi în cazul fostului primar PNL al Sectorului 1 Andrei Chiliman, cercetat de DNA pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată, o parte din bani ajungea la PNL. Mai exact, la nivelul primăriei funcţiona o reţea prin care contractele erau comisionate cu sume cuprinse între 10% şi 15% din valoarea lucrărilor, o parte din bani ajungând şi la filiala PNL Sector 1. Potrivit DNA, banii erau împărţiţi între partid şi apropiaţii primarului: 30% Chiliman Andrei; 15% Moisescu Vlad; 15% Ioana Costescu; 15% Brad Ion, 10% PNL - Sector 1”.

Tony Blar şi Goran Bregovic

Două anchete recenete ale procurorilor DNA dezvăluie că banii din infracţiuni sunt folosiţi în scop electoral. Victor Ponta este acuzat de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani.  Ponta ar fi beneficiat, în campania din 2012,  de 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a organiza vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD, susţin anchetatorii. Cazul este în cercetare la DNA.

Primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, este trimis în judecată că ar fi prmit mită în campania electorală din 2012. Un om de afaceri ar fi plătit materiale electorale (brichete, pixuri, căni etc.). în valoare de aproape 45.000 de lei, altul ar fi dat 25.000 de euro pentru sponsorizarea concertului lui Goran Bregovic, organizat în 14 mai 2012 pentru susţinerea campaniei electorale a Olguţei Vasilescu, iar un altul a organizat pentru candidata la Primăria Craiovei diferite evenimente, pentru care ar fi plătit aproximativ 300.000 de lei.

Banii din afacerea „Microsoft”, la PDL

Omul de afaceri Dorin Cocoş susţine că ar fi finanţat campaniile PDL din 2009 cu banii negri obţinuţi din dosarul Microsoft. Omul de afaceri le-a spus procurorilor că, pe langa sumele cash, pentru care nu a primit chitanţe, a finanţat şi cumpărarea de geci şi brichete pentru campaniile PDL, în total suma fiind de aproape 3 milioane de euro.

Cocoş a arătat că spre sfârşitul anului 2009, când a început campania electorală, l-a rugat pe afaceristul Dinu Pescariu să plătească 500.000 de euro avans pentru o firmă din China şi încă 300.000 de euro către o filială a aceleiaşi societăţi, deschisă în Austria pentru materiale publicitare. Firma chineză urma să livreze 27 de containere cu materiale electorale, valoarea finală a mărfurilor ridicându-se la aproximativ 3,2 milioane de euro.

Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, a recunoscut acuzaţiile care i se aduc în dosar, respectiv luare de mită şi spălare de bani, dar a menţionat că a dat toţi banii la PDL, partidul din care făcea parte, pentru finanţarea campaniei electorale.