Cum a fentat sistemul Ion Turnagiu, criminalul care a incendiat o fată de 17 ani. Probaţiunea, ultima verigă din „lanţul slăbiciunilor“

În România, toţi puşcăriaşii – de la simpli hoţi de buzunare la criminali feroce – trec prin analiza unui consilier de probaţiune atunci când cer liberarea condiţionată. Ion Turnagiu, criminalul care ucis 5 oameni în anii ’90, apoi a incendiat o fată la scurt timp după ce a ieşit din penitenciar, a reuşit să fenteze sistemul, un lucru simplu în ţara noastră.

„Liberarea condiţionată” – aşa cum este ea numită, de fapt, în literatura de specialitate, este un proces în care sunt angrenaţi poliţişti de penitenciare, judecători, procurori şi, obligatoriu, consilieri de probaţiune. Orice decizie de liberare din penitenciar are la bază, în dosar, un raport întocmit de lucrători ai Direcţiei Naţionale de Probaţiune (DNP), aflată în subordinea Ministerului Justiţiei. 

La îndeplinirea unei fracţii din pedeapsa prevăzută de lege în funcţie de infracţiunea comisă, numărul de ani de pedeapsă şi vârstă, puşcăriaşii intră în atenţia unei comisii din penitenciar, formată din specialiştii amintiţi mai sus. Teoretic, liberarea condiţionată – aşa cum îi spune şi numele – este o vocaţie, nu un drept. 

„Nu aş vrea să uităm că nu demult aveam un ministru al Justiţiei (cu referire la Tudorel Toader - n.r.) care îi certa şi pe judecători, şi pe oamenii din comisiile astea că nu le acordă liberarea condiţionată. A fost şi o presiune pe ei, timp de 3-4 ani. Dacă mă întrebaţi pe mine, sistemul e prost construit şi sistemul e complet nepregătit pentru o situaţie de genul ăsta”, spune Sorin Dumitraşcu, liderul sindicatelor angajaţilor din penitenciare, cu referire la cazul lui Ion Turnagiu, bărbatul care a incendiat o adolescentă aflată acum între viaţă şi moarte, cu arsuri de 90% din suprafaţa corpului. 

În practică însă, alte prevederi legale în favoarea persoanelor condamnate le plasează pe acestea automat în faţa unei asemenea comisii. Doar cazurile de puşcăriaşi înrăiţi nu trec de această etapă, adică cei care nu s-au purtat frumos în penitenciar.

„Sistemul nu mai ţine cont de gravitatea faptei, neapărat. Avem acest sistem de credite care îl face să pară pe deţinut că a avut un comportament bun. Toţi, cu puţine excepţii, fentează. Doar cei care sunt atât de distruşi încât nu se mai pot controla absolut deloc nu o fac. Sunt foarte puţini care nu încearcă şi foarte puţini care nu folosesc sistemul în favoarea lor”, a declarat liderul de sindicat. 

Asta înseamnă că orice criminal care se arată stăruitor în muncă, are recompense, participă la programe educaţionale sau manifestări cultural-religioase poate fenta sistemul şi îi poate convinge pe cei din comisie că merită să fie liberat. Mai departe, puşcăriaşul trebuie să convingă şi instanţa, însă propunerea comisiei este una care cântăreşte greu în faţa magistraţilor. Dacă reuşeşte, condamnatul va fi supravegheat încă o bună bucată de vreme – cât anume, hotărăşte judecătorul – după liberarea efectivă. De acest lucru se ocupă serviciul de probaţiune asigurat de DNP. 

În realitate, lucrătorii DNP sunt copleşiţi de numărul mare de cazuri şi nu îşi pot face meseria, spune Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din ANP.

„Gândiţi-vă că e un om sau doi pe lângă fiecare tribunal. Ei sunt în jur de 500 de oameni şi lucrează cu peste 100.000 de cazuri. Nu au nici timpul fizic, nimeni nu s-a gândit la capacitatea lor fizică de a face chestiuni de genul ăsta. Un caz de genul Turnagiu e extrem de consumator de timp: să stai după el, să îl verifici, să te duci să vezi ce face, să vorbeşti cu Poliţia din localitate”, a explicat Sorin Dumitraşcu.

Şoferii, „veteranii” probaţiunii

Este interesant cu ce anume s-au ocupat consilierii de probaţiune în 2017, de exemplu. De şoferi. Cel puţin aşa arată datele publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei. Ponderea cazurilor de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice în atenţia „managerilor de caz” era de 45%. 

„E o explicaţie aici: mare parte din activitatea lor constă în a-i verifica pe cei care au pedepse cu suspendare sau înlocuirea pedepsei cu închisoarea cu altceva. Cu foştii deţinuţi se ocupă foarte puţin. Probaţiunea este şi a rămas o instituţie nouă şi puţin dezvoltată în România. Din păcate, nu se ocupă de deţinuţi, se ocupă mai curând de sprijinul instanţelor pe diverse chestiuni, cum ar fi rapoarte, informări, lucruri de acest gen”, a declarat Sorin Dumitraşcu, liderul FSANP. 

În contrast, 15% din activitatea DNS era ocupată de cazurile de infracţiuni contra persoanei (mai exact, criminali, violatori sau tâlhari) şi 20% de cazuri de infracţiuni contra patrimoniului, adică de hoţi. Corupţii erau şi ei în minoritate: 2% din cazuri erau reprezentate de infracţiuni de corupţie.

Cătălin Predoiu: „Am preluat Serviciul de probaţiune subdimensionat cu 600 de locuri”

Ministrul Cătălin Predoiu spune că va dura până când vor fi şterse efectele celor 5-10 ani în care problemele s-au acumulat în ceea ce priveşte Servicul de probaţiune. În cazul lui Ion Turnagiu, ministrul a explicat în exclusivitate pentru „Adevărul” de ce criminalul nu era monitorizat după liberare. 

„Am preluat subdimensionat cu 600 locuri, fără sedii şi personal adecvat. Facem eforturi să îl aducem la ce trebuie. În decembrie trecut, am propus şi aprobat în Guvern un memorandum pentru suplimentarea schemei de personal cu aproximativ 650 de locuri, din ianuarie au început procedurile de ocupare a lor, făcând şi demersuri cu succes pentru finanţarea lor. Am asigurat sedii pentru câteva puncte de lucru din teritoriu, în cooperare cu alte ministere, am numit un şef nou şi am condus personal câteva şedinţe de management cu conducerea direcţiei, am instructat secretarul de stat coordonator să facă o prioritate din serviciul de probaţiune etc. Deci, facem eforturi, dar, să fim realişti, va dura până când vor fi şterse efectele celor 5-10 ani precedenţi în care problemele mai mult s-au acumulat decât rezolvat”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Ministrul a precizat de ce Ion Turnagiu nu era monitorizat după liberare. „Liberatul condiţionat în speţă nu este în evidenţa Serviciului Judeţean de Probaţiune Mehedinţi şi nu a fost niciodată pe vechile condamnări, întrucât a fost condamnat în baza dispoziţiilor vechiului Cod Penal, care nu instituie obligativitatea supravegherii post-liberare. Doar cei condamnaţi în baza noului Cod Penal şi care au un rest de pedeapsă mai mare de doi ani, în cazul liberării, pot fi trimişi de instanţa în supravegherea serviciului de probaţiune post-liberare. Nu este cazul în această situaţie”, a precizat ministrul Justiţiei pentru „Adevărul”.

Propus pentru liberare condiţionată cu unanimitate de voturi

Individul condamnat definitiv pentru patru crime, liberat anul trecut din Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin şi care a incendiat vineri o tânără de 17 ani, a devenit liber după ce comisia de la puşcărie a propus lăsarea sa în libertate de mai multe ori, potrivit Europa Fm.

Decizia de liberare a fost dată de judecătorii de la Tribunalul Mehedinţi, iar purtătorul de cuvânt al instituţiei, judecătorul Cosmin Sima, spune că ultima propunere de liberare a fost făcută în unanimitate de membrii comisiei penitenciarului.

„Pe parcursul executării pedepsei a fost recompensat de 32 de ori, a obţinut 215 zile câştig din muncă, din activităţi lucrative, executa pedeapsa în regim deschis, cel mai puţin sever. A fost discutat în comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Turnu Severin de nouă ori. A fost propus de mai multe ori pentru liberare condiţionată, ultima oară cu unanimitate de voturi. Instanţa şi-a însuşit propunerea. Era condamnat pentru omor deosebit de grav asupra a 4 persoane. Hotărârea este definitivă, nu se mai poate face nimic”, spune magistratul. 

Acesta a explicat şi cum poate fi liberat un condamnat pe viaţă pentru 4 crime. Autorul a fost închis în 1993 şi a fost liberat în mai anul trecut, anticipat: „El putea fi liberat după 20 de ani, adică undeva în 2013. A stat 26 de ani. Instanţa a avut în vedere doar comportamentul deţinutului.”

Fata de 17 ani incendiată de criminalul Ion Turnagiu a fost supusă, ieri, celei de-a patra operaţii la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, unde medicii fac tot posibilul să o salveze.

Criminalul Turnagiu Ion (46 de ani), cel care a incendiat-o pe adolescentă după ce aceasta a depus o plângere la Poliţie pentru viol, a fost liberat condiţionat din închisoare în 10 mai 2019. După liberare, bărbatul a ajuns să lucreze cu ziua şi a devenit prieten cu tatăl fetei. Şi-a deschis un cont pe Facebook, unde cu o zi înainte de a o incendia pe tânăra de 17 ani a înregistrat un mesaj de adio: „Vă mulţumesc tuturor şi bunul Dumnezeu să le dea la toţi de acum înainte după inima şi sufletul nostru. Vă iubesc, adio!”.