Cum bate pasul pe loc procesul senatorului Mircea Banias, acuzat de mită

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Senatorul Mircea Banias nu are voie să plece din România FOTO Arhiva
Senatorul Mircea Banias nu are voie să plece din România FOTO Arhiva

Parlamentarul PC este considerat de procurori drept protectorul unei reţele organizate din Portul Agigea. Început în urmă cu 15 luni, procesul ajunge miercuri la al 20-lea termen de judecată. Banias are în continuare interdicţie de a părăsi ţara.

Procesul senatorului Mircea Banias pare că nu a făcut prea multe progrese. Început pe 6 aprilie 2012, cazul său de corupţie este departe de a fi finalizat. În tot acest timp, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au avut până acum de soluţionat cereri peste cereri formulate de cei aproape 40 de inculpaţi. Aproape la fiecare termen de judecată, senatorul Mircea Banias a cerut să i se ridice interdicţia de a părăsi ţara, ultima oară pe 4 iunie 2013.

Conform fişei sale de la Senat, Mircea Banias este membru în Grupurile de prietenie cu Parlamentele din Cote d’Ivoire şi Franţa.

În schimb, judecătorii au emis un mandate de arestare în lipsă pentru unul dintre inculpaţi. Este vorba despre Zhang Qing, căruia i s-a înlocuit măsura de a nu părăsi ţara cu un mandate de arestare preventivă.

Parlamentarul Mircea Banias (Partidul Conservator, fost senator PDL) a fost trimis în judecată, sub acuzarea de luare de şpagă şi de sprijinirea unei grupări organizate de criminalitate economică.

Reţeaua care opera în Portul Constanţa era formată din 39 de persoane: directori vamali, lucrători vamali şi oameni de afaceri. Senatorul Banias (46 de ani) este acuzat că a primit şpagă de la fostul director al Direcţiei Domenii Portuare, Eugen Bogatu, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, pretinzând că ar avea influenţă asupra unor funcţionari publici la care ar fi intervenit pentru susţinerea grupării organizate. 

Banias mai este acuzat de aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup organizat, trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Gruparea avea drept scop "taxarea" mărfurilor introduse în ţară prin Portul Constanţa. 

Protecţie pentru bani

Intermediarii vamali dădeau mită lucrătorilor vamali pentru a se permite intrarea în ţară, în mod ilegal, containere cu mărfuri sau să fie deblocate mărfuri ce stăteau blocate "fără vreun temei legal plauzibil", susţine DNA. Containerele erau blocate în port până se plătea mita. Reţeaua şpăgii avea un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor. Sumele de bani erau cerute în fiecare zi erau între 250 şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport. Judecătorii au emis în 2011, la cererea DNA, nu mai puţin de 28 de mandate de arestare preventivă în acest caz, dar în prezent niciunul dintre cei încătuşaţi nu mai este în arest. 

În ceea ce-l priveşte pe Banias, procurorii DNA susţin că la data de 22 octombrie 2010 a pretins şi a primit de la  Eugen Bogatu, la vremea respectivă director al Direcţiei Domenii Portuare, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Senatorul ar fi pretins că are influenţă asupra unor funcţionari publici, astfel încât să îi determine să servească intereselor grupului infracţional. 

„Bunurile respective au fost puse la dispoziţia lui Banias Mircea prin intermediul inculpaţilor Tudoran Dragoş-Iulian (comisionar vamal) şi Tudoran Horia-Dan, fratele acestuia, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, responsabil de confiscările vamale", susţin procurorii DNA în rechizitoriu.

Un arab a dat 560 de şpăgi

Victimele vameşilor din Constanţa plăteau sume mari de bani pentru a li se debloca marfa aflată în port, iar procurorii spun că de multe ori containerele erau blocate fără motiv, tocmai pentru a-i determina pe proprietar să dea şpăgile de rigoare. Un exemplu este Mohamad Rouchdi care, conform procurorilor, a dat mită lucrătorilor vamali de 560 de ori, în medie 2.000 de dolari pentru un transport. Un alt cetăţean străin, Ali Amer, intermediar vamal şi om de afaceri, a dat mită de 285 de ori. DNA explică şi modul de operare a „familiei" din Portul Constanţa. 

„Eugen Bogatu (director al Direcţiei Domenii Portuare) a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea pentru a-i determina pe intermediarii vamali Dodu Marin şi Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa să îşi achite «taxele» către membrii grupului infracţional", se arată în rechizitoriu. Şpăgile erau cerute şi atunci când mărfurile erau introduse ilegal în ţară, pentru care se făceau şi acte false, dar şi pentru cele care aveau toate actele în regulă, dar erau blocate până se plătea şpaga.

Lista membrilor grupării protejate de senator

- Mircea Banias, senator PC (fost PDL), avea rolul de protector al grupării.

- Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare, avea rolul de coordonator al grupării. 

- Laurenţiu Mironescu, fost secretar general al MAI. Avea rol de lider. 

- Sunai Cadîr, director al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa. Avea rol de lider.

- Liviu Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent Şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti. Era şeful colectorilor de şpăgi.

- Claudiu Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Era „locotenentul" lui Durbac. 

- Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. 

- Gruparea mai avea în „organigramă" opt colectori de şpăgi: şapte vameşi şi un poliţist de frontieră. 

- Dintre contrabandiştii care plăteau „amenzi" zilnice s-au remarcat Aurelian Pilcă, fost vameş, administrator al S.C. Container Clearance Services S.R.L. Constanţa şi partenerii săi de ,,afaceri": Dragoş Tudoran, Valentin Ţiripan şi Lucian Păun. Ceilalţi erau oameni de afaceri, mulţi dintre ei chinezi şi arabi. 

Martori de lux în dosarul şpăgilor: Boagiu şi Blejnar

Dosarul şpăgilor din Portul Constanţa va aduce la bară în faţa judecătorilor, în calitate de martori, doi martori de lux. Este vorba despre fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, şi Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Ambii au fost audiaţi de către procurorii anticorupţie încă de anul trecut. Cei doi sunt menţionaţi în stenogramele convorbirilor dintre liderii PDL Constanţa şi membri ai reţelei de şpăgi din Vama Constanţa. „Audierea Ancăi Boagiu este un spectacol pus în scenă de organele judiciare, nu se ştie de ce", spunea avocatul ministrului, Ion Panaitescu. Numele lui Blejnar apare de mai multe ori în interceptările din dosar. În 2010, senatorul Banias ar fi promis, într-o discuţie cu Eugen Bogatu (fostul director al Companiei Porturilor Maritime Constanţa), că va interveni pe lângă preşedintele ANAF, pentru a-l convinge să renunţe la atitudinea negativă a acestuia faţă de şeful Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite