Cum ajută Curtea Constituţională tâlharii şi criminalii. Cum vrea Guvernul să îndrepte situaţia
0
Decizia Curţii Constituţionale în urma căreia probele obţinute prin interceptări ale SRI sunt considerate în afara legii fundamentale, riscă să arunce în aer nu numai marile dosare de corupţie. În urma hotărârii judecătorilor constituţionali, SRI nu mai poate ajuta procurorii să obţină probe nici în alte cazuri. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că parchetele vor folosi infrastructura SRI pentru interceptări.
Curtea Constituţională ar putea da lovitura de graţie nu numai marilor dosare de corupţie aflate în cercetare sau trimise în judecată, dar şi dosarelor de infracţiuni violente, precum cele în care sunt implicate clanurile interlope, care au îngrozit oraşe întregi şi care au un impact mult mai mare asupra cetăţeanului de rând decât cazurile de corupţie. Astfel, cea mai mare problemă nu este la DNA, ci şi la DIICOT şi Parchetele din ţară, care instrumentează cauzele „ordinare“.
Practic, sunt afectate toate dosarele penale aflate în lucru, în care probele au fost strânse cu sprijinul SRI. „Decizia nu se va aplica în cauzele definitive soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se însă, în mod corespunzator, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată“, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale.
O statistic a SRI arată că în 2014, în România, au fost eliberate puţin peste 2.700 de mandate pe siguranţă naţională (MSN), în timp ce mandatele de supraveghere tehnică (MST), cerute instanţelor de către procurori în restul cazurilor de corupţie şi criminalitate sunt peste 40.000. De aceea, în alertă a intrat şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru vineri CSAT pentru a analiza efectele pe care le va avea asupra securităţii naţionale plasarea în afara legii a interceptărilor SRI în anchetele penale.
Clanurile interlope, deferite justiţiei cu ajutorul SRI
Unul dintre cazurile care ar putea fi aruncat în aer de decizia CCR este cel al membrilor clanurilor Caran, Duduianu şi Rinu, trimişi în judecată pentru cămătărie, şantaj şi tâlhărie în 2013. În acest dosar, procurorii au reuşit să probeze o parte din faptele interlopilor cu ajutorul logisticii SRI. Constantin Răducanu, zis „Costel al lui Caran“, Gheorghe Stan, zis „Bulgaru“, Nicolae Duduianu, zis „Caleea“, Emil Răducanu, zis „Emil al lui Caran“, Nicolae Constantin, zis „Aramis“, şi Valentin Duduianu, zis „Beadim“, sunt judecaţi pentru că dădeau bani cu camătă jucătorilor din cazinouri situate în incinta hotelurilor de lux din Bucureşti. Cei care nu reuşeau să plătească la timp datoriile erau terorizaţi de temuţii cămătari.
Un alt dosar în care procurorii ar putea avea probleme cu probatoriul este cel al bodyguarzilor de la Hanul Drumeţului, din Capitală, implicaţi într-o sângeroasă reglare de conturi cu membri unui clan interlop rival. În februarie 2014, Antonio Dinu, Mihail Vicenţiu Ionică, Valentin Florin Marinel, Cristian Stoica, Cătălin Ionel Matei, Daniel Tacu şi Marian Andrei, toţi foşti sportivi de performanţă, aproape că au linşat în plină stradă trei membri ai clanului Mogoş.
În urma probelor strânse cu ajutorul SRI, au fost deferiţi justiţiei şi liderii celor mai cunoscute clanuri de interlopi din Capitală: Cămătarii şi Sportivii. În februarie,
Curtea de Apel l-a condamant pe Nuţu Cămătaru la 5 ani şi 5 luni de închisoare, pe fratele său Sile la 7 ani şi pe Radu Roşca la 12 ani, pentru şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav. Decizia nu este însă definitivă, iar sutele de interceptări ale interlopilor, care s-au răfuit în plină stradă, ar putea să nu mai fie luate în considerare. Cele două clanuri s-au ciocnit în repetate rânduri, rivalitatea dintre ele fiind de notorietate. Anul trecut, interlopii s-au bătut chiar pe holurile instanţei de judecată.
SRI: Decizia are impact asupra securităţii naţionale
Serviciul Român de Informaţii va pune în aplicare decizia CCR, dar avertizează că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale.
„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile“, a precizat într-o declaraţie de presă directorul SRI, Eduard Hellvig.
Preşedintele CCR: Decizia Curţii nu dărâmă lumea
Însă preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a încercat joi să-i liniştească pe procurori, declarând că niciunul dintre cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă ca urmare a deciziei Curţii privind interceptările.
„Ce a fost până la dată deciziei rămâne bun făcut, ce va fi de la decizie încolo va fi altceva. Şi de la decizie încolo nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea. Doar urmărirea penală se va face de către cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi nu am făcut nimic dezastruos în decizia asta. Am înlăturat de acolo două-trei cuvinte, am spus şi alte organe specializate ale statului pentru că nu se înţelegea nimic. Acum am aflat şi noi cine era organul ăla specializat al statului care făcea interceptări“, a precizat Zegrean.
„Puteţi fi siguri că nimeni dintre cei care au făcut fapte penale nu va scapă de pedeapsa datorită acestei decizii. Nici cei care au fost deja definitiv condamnaţi, nici cei care urmează să fie de acum înainte condamnaţi“, a declarat Augustin Zegrean.
Daniel Morar, nemulţumit de „amestecul“ SRI în anchetele DNA
Într-un interviu acordat, anul trecut, „Adevărul“, fostul şef al DNA din perioada 2005-2012, Daniel Morar, se arăta nemulţumit de rolul SRI în cercetarea penală. „O declaraţie a unui reprezentant al SRI-ului că urmăreşte dosarul penal până la soluţionarea definitivă este de neacceptat şi de neînţeles. Nu au treabă în această zonă“, spunea Daniel Morar.
Daniel Morar arăta că activitatea SRI în cercetarea penală trebuie delimitată foarte clar. „Am considerat întotdeauna că treaba procurorilor e una, treaba SRI-ului e alta. Sunt importante amândouă, dar trebuie separate apele“, declara Daniel Morar.
Poliţia şi parchetele bagă bugetul la cheltuială
Pentru a pune la punct supravegherea tehnică în noul context legislativ, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) are nevoie de resurse consistente. MAI vrea suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu o mie de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie, dar şi rectificarea bugetului instituţiei cu aproximativ 30 de milioane de euro.
Asta după ce miercuri DNA şi DIICOT au făcut solicitări similare. DNA vrea detaşarea în cadrul instituţiei a 130 de poliţişti şi buget suplimentar de 10,4 milioane de euro, în timp ce DIICOT ar avea nevoie de 20 de milioane de euro şi 200 de poliţişti.
Şi alte structuri din ţară ale Ministerului Public ar putea veni cu cereri similare pentru a putea suplini aportul tehnic al SRI în dosarele penale.
Opinia separată: De ce trebuia respinsă excepţia de neconstituţionalitate
Decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în dosarele penale nu a fost luată în unanimitate. Doi judecători constituţionali, conf.univ.dr. Maya Simona Teodoroiu şi prof.univ.dr. Tudorel Toader, nu au fost de acord cu ceilalţi membrii ai Curţii şi au făcut opinie separată.
Cei doi au considerat că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul de procedură penală trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă pentru că nu are legătură cu soluţionarea cauzei.
Concret, autorii excepţiei de neconstituţionalitate – turcii Nalini Ziya, Nalini Noori si Hosseini Seyed Mehdi, acuzaţi într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală şi condamnaţi pe fond - au fost interceptaţi în baza prevederilor art. 91¹ şi art. 91² din Codul de procedură penală anterior şi nu în baza prevederilor noului Cod penal – pe care l-au contestat la CCR, prevederi care nici nu erau în vigoare la data interceptărilor. Mai mult decât atât, cele două articole din vechiul Cod de procedură penală fuseseră contestate de mai multe ori la Curtea Constituţională şi, de fiecare dată, judecătorii au respins excepţiile de neconstituţionalitate.
„Autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu au fost interceptaţi în baza prevederilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, prevederi care nici nu erau în vigoare la data efectuării interceptărilor, însă au fost declarate neconstituţionale“, precizează magistraţii în opinia separată.
Noul Cod nu este o modificare a vechiului Cod
Judecătorii Maya Simona Teodoroiu şi Tudorel Toader au mai arătat că motivul sesizării Curţii Constituţionale îl constituie faptul că dispoziţiile art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală ar relua soluţia legislativă prevăzută la art. 91¹ şi art. 91² din Codul de procedură penală anterior.
Or, susţin magistraţii, în mod greşit s-a interpretat că ar fi vorba de preluarea unei soluţii legislative.
Astfel, spre deosebire de actuala reglementare, dispoziţiile anterioare prevedeau că procurorul procedează personal la interceptări şi înregistrări sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. „Din această perspectivă, considerăm că nu se justifică extinderea controlului de constituţionalitate, de la prevederile art. 91¹ şi art. 91² din Codul de procedură penală anterior, la prevederile art. 142 alin.(1) din noul Cod de procedură penală“, au explicat judecătorii constituţionali care au făcut opinie separată.
Magistraţii au mai arătat că transformarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este posibilă numai în cazul modificării succesive a aceluiaşi act normativ. Or, în această cauză nu ne aflăm în această situaţie juridică, arată magistraţii, întrucât este vorba de „soluţii juridice diferite, consacrate de acte legislative diferite“. Noul Cod de procedură penală nu constituie o modificare a vechiului Cod, ci un act normativ distinct.
Curtea a stabilit revizuirea condamnărilor
Curtea Constituţională a motivat ieri o altă decizie îndelung mediatizată, dată pe 3 martie, cea privind revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive în cazul în care sentinţa definitivă s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională. Astfel, dacă un inculpat a fost condamnat în baza unor prevederi care după pronunţarea sentinţei definitive au fost declarate neconstituţionale, el poate cere revizuirea doar dacă în timpul procesului a ridicat excepţii de neconstituţionalitate a respectivelor prevederi. Dacă nu a făcut-o, nu mai are dreptul să ceară revizuirea. Mass-media a legat această decizie, de cea privitoare la interceptările făcute de SRI, dată pe 16 februarie. Dacă un inculpat a ridicat în timpul procesului său excepţia privind articolul 142, alineatul 1, în cazul în care a fost condamnat, el poate solicita revizuirea sentinţei. Magistraţii susţin că stabilitatea hotărârii judecătoreşti nu poate să primeze în raport de prevederile cu valoare de principiu cuprinse în Constituţie.
Ministrul Raluca Prună: „Procurorii vor folosi infrastructura SRI”
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat, joi, că parchetele vor folosi infrastructura SRI pentru interceptări, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă urmând să fie avizat vineri în CSAT şi apoi aprobat în şedinţa extraordinară a Guvernului.
„În situaţia în care România nu are altă infrastructură decât cea adminsitrată de SRI, soluţia propusă de Guvern e folosirea infrastructurii SRI, dar cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea celor de la SRI, cu implicarea exclusivă a procuroprilor şi a poliţiştilor judiciari”, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a precizat că proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede folosirea infrastructurii SRI în anchete, dar cu eliminarea oricărei intervenţii din partea personalului SRI.
Raluca Prună a mai spus că, după avizul CSAT, vineri seara va avea loc o şedinţă extraordinară a Guvernului pentru aprobarea actului normativ.
Ea a mai declarat că a discutat nu doar cu parchetele, dar şi cu reprezentanţi ai SRI, care şi-au dat acordul pentru folosirea infrastructurii pentru interceptări.
Tăriceanu: „Câţi credeţi că nu am avut telefoanele puse sub ascultare?''
La scurtă vreme de la motivarea deiciziei Curţii Constituţionale, copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat convins că serviciile secrete i-au ascultat convorbirile telefonice. „Câţi credeţi că nu am avut telefoanele puse sub ascultare? Din moment ce CCR hotărăşte acest lucru, eu cred şi văd un val de plângători pe umerii serviciilor care nu-şi vor mai putea să-şi desfăşoare această activitate nestingherit şi cifrele uriaşe de mandate de ascultare… ne facem o idee asupra faptului că această activitate nu s-a rezumat numai la dosarele de securitate naţională sau anchetele şi demersurile fireşti pe acest subiect, ci au fost cu mult mai extinse. De altfel, se şi vede din scurgerile care s-au petrecut permanent în presă, din dosarele aflate în cercetare'', a afirmat Tăriceanu.
Macovei: Dosarele sunt vulnerabile
Monica Macovei a declarat însă că dosarele aflate în anchetă - fie pe corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, se vor închide dacă interceptările sunt mijloace de probă vitală. Fostul ministru al Justiţiei mai comentează că toţi specialiştii în drept penal ştiu că regulile de procedură penală nu retroactivează şi nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracţiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, şi niciodată regulilor de procedură penală). "De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituţionale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituţionale la data la care au fost efectuate", explică europarlamentarul.
Valeriu Zgonea: „Vom găsi o soluţie”
La rândul lui, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat joi, privind decizia CCR, că Parlamentul va găsi soluţii pentru ca activitatea Parchetelor şi a DNA să fie în acord cu legea, afirmând că, după atentatele din 11 septembrie, cooperarea dintre justiţie şi servicii s-a intensificat. „Decizia CCR trebuie pusă în aplicare. Întotdeauna vom găsi soluţii astfel încât activitatea Parchetelor, a DNA, să fie cea stabilită prin deciziile legale”, a spus Zgonea.
O reacţie la sentinţa Curţii Constituţionale a avut şi preşedintele Klaus Iohannis care a convocat vineri o şedinţă de urgenţă a CSAT pentru a discuta implicaţiile deciziei CCR privind interceptările.
Motivarea Curţii Constituţionale
CCR a motivat, miercuri, decizia legată de interzicerea SRI să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că instituţia nu are atribuţii de cercetare penală.
„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii“, a explicat CCR în motivarea deciziei.
Totodată, Curtea Constituţională susţine că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului“ apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Se încarcă comentariile...
