EXCLUSIV „Revoluţia“ de la Herculane! Aberaţii fabricate pentru ca falşi revoluţionari să încaseze rente de stat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şefii din Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor acordau cu lejeritate titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, iar oraşe în care nu s-a tras niciun glonţ până pe 22 decembrie 1989 erau trecute în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga lui Nicolae Ceauşescu.

290 de persoane primesc ilegal o indemnizaţie lunară de „Luptător cu rol determinant”  în valoare de 2.020 de lei după ce cinci oraşe, respectiv Deva, Buzău, Brăila, Târgovişte şi Herculane, au fost trecute ilegal în categoria localităţilor în care au murit oameni până în 22 decembrie 1989, momentul în care Nicolae Ceauşescu a fugit. Astfel, statul a fost păgubit cu 12,8 milioane de lei. Însă, procurorii susţin că în total, aproape 3.505 persoane care au obţinut până în prezent titlul de „Luptător cu rol determinant în Revoluţie” nu îndeplineau condiţiile cerute de lege.

Detaliile apar în ancheta procurorilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General care au reţinut joi dimineaţa şapte persoane în acest caz. Dintre aceştia, judecătorii au trimis doar şase în arest preventiv, unul fiind plasat în arest la domiciliu. Printre cei reţinuţi sunt mai mulţi membri ai Comisiei de analiză din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR).

Cine a ajuns după gratii

Mai exact, în spatele gratiilor au ajuns secretarul de stat Adrian Sanda, care deţinea şi funcţia de preşedinte al Comisiei, Denisa Corina Tănase, secretarul general al SSPR, şi Cristina Valentina Cechi, şefa Departamentului pentru revoluţionari. Cu toţii sunt acuzaţi de patru infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a unei infracţiuni de abuz în serviciu. 

De asemenea, în arest au ajuns şi Mihail Valentin Gadină, inspector de specialitate în cadrul SSPR, Andreea Dragomir, angajat al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD), Gheorghe Neagu, cunoscut cu relaţii în cadrul SSPR şi CRPD, dar  şi Ionel Iosef, preşedintele Organizaţiei Luptătorilor Pentru Cinstirea Memoriei Eroilor Martiri din 16-21 decembrie 1989 Bucureşti.

Ionel Iosef solicita diferite sume de bani de la persoanele cointeresate, cu scopul de a-şi trafica influenţa în vederea avizării pozitive a cererilor pentru acordarea titlurilor de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie”, procuror SUPC

Aceştia sunt acuzaţi de trafic de influenţă după ce ar fi intermediat şpăgi pentru obţinerea unor titluri de revoluţionari. Alte cinci persoane sunt cercetate pentru complicitate la trafic de influenţă sau cumpărare de influenţă, legată de obţinerea titlurilor de revoluţionar. Şpaga pentru o legitimaţie de „Luptător cu rol determinant” era între câteva sute de euro până la câteva mii. Procurorii au mai multe interceptări telefonice în acest caz.

Gheorghe Neagu, având influenţă asupra angajaţilor SSPR şi CPRD, solicita diferite sume de bani de la revoluţionarii din judeţul Braşov, pentru a obţine validarea dosarului aferent calităţii de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie”, procuror SUPC

POVESTEA „LUPTĂTORULUI CU ROL DETERMINANT”

Saga titlurilor de „Luptător cu rol determinant” începe cu o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta. Se întâmpla în decembrie 2014, când, sub „motivaţia respectării adevărului istoric”, Executivul hotăra crearea unei noi categorii de revoluţionari: „Luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”. Concret, ordonanţa le oferea revoluţionarilor ocazia să-şi preschimbe vechiul certificat şi, obţinând noua titulatură, să-şi recapete indemnizaţiile lunare pe care Guvernul Boc le suspendase în 2012.

„Este vorba de cei care au ieşit în stradă înainte de fuga lui Ceauşescu, în oraşe precum Timişoara, Sibiu, Cluj sau Bucureşti. Oamenii care şi-au riscat viaţa şi care au ocupat sediile puterii comuniste“, spunea pentru „Adevărul”, în august 2015, Adrian Sanda, secretarul de stat al revoluţionarilor şi omul însărcinat să coordoneze procesul de preschimbare.

În realitate însă, procurorii spun că acest titlu a fost primit de persoane care nu-l meritau. Una dintre portiţe a fost declararea unor oraşe în care nu s-a tras un glonţ înainte de 22 decembrie 1989, ca fiind localităţi în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului. Comisia de analiză din cadrul SSPR, din care făceau parte Sanda, Tănase şi Cechi, a închis ochii atunci când a inclus pe pe această listă oraşele Deva, Buzău, Brăila, Târgovişte şi Herculane.

DECLARAŢIA UNUI FOST MILIŢIAN

Concret, din anchetă reiese că membrii Comisiei SSPR au decis pe 8 ianuarie 2016 includerea oraşului Herculane în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, al solicitarea Asociaţiei Revoluţionarilor 1989 Herculane. Totul s-a făcut în baza unei declaraţii notariale date de un un fost plutonier de Miliţie, Adrian Puiu Şumandan, scos în rezervă în 1996, care a declarat că în ziua de 21 decembrie 1989 a reţinut un localnic, pe Ion Havrielo, care ar fi scandat lozinci împotriva conducerii PCR şi a lui Nicolae Ceauşescu. Astfel, 13 persoane au obţinut titlul de „Luptător cu rol determinant” şi indemnizaţia de 2.020 de lei.

Procurorii spun însă că SSPR a ignorat în mod vădit o adresă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare din care reiese că, „în oraşul Băile Herculane, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, până la fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie 1989, ora 12.10, nu au existat persoane ucise, rănite sau reţinute”.

Mai mult, comisia SSPR a ignorant şi o declaraţie notarială dată de un fost ofiţer operativ de Miliţie, Aurică Bordea, care a explicat că  Ion Havrielo a fost condus la sediul miliţiei, fiind cercetat conform Decretului 153/1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică, fiind sancţionat contravenţional şi eliberat după câteva ore.

ARESTAREA CARE NU ESTE ÎN EVIDENŢE

Aproape identic s-a întâmplat şi în cazul oraşului Buzău, care a intrat în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, pe 27 august 2015. Totul s-a făcut la solicitarea Club „22” Buzău. Comisia SSPR a luat decizia în baza unei declaraţii de martor, semnată de Gabriel Andreescu într-o anchetă la Parchetul General, în care acesta povestea că în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 a fost ridicat de la domiciliul său din Buzău de către ofiţeri de Securitate, adus la Bucureşti şi arestat, iar după fuga lui Ceauşescu a fost pus în libertate.  Această mărturie a ajutat ca 52 de persoane să obţină ilegal titlul de „Luptător cu rol determinant”, cărora statul le-a plătit, până în noiembrie 2016, suma de 2,3 milioane de lei.

Anchetatorii spun că atunci când au luat decizia şefii SSPR au ignorat adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare care menţionează în mod expres că din evidenţele procurorilor nu rezultă dispunerea unor măsuri procesuale privind reţinerea sau arestarea lui Gabriel Andreescu.

LA TÂRGOVIŞTE, AU CONTAT DECLARAŢIILE LA NOTAR

Tras la indigo este şi cazul oraşului Târgovişte, localitatea unde soţii Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost executaţi. Oraşul a fost inclus în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului, pe data de 14 aprilie 2015. Decizia a fost luată în baza unor declaraţii date la notar de mai multe persoane fizice care au arătat că au fost ridicate de Securitate şi reţinute pentru interogatoriu la sediul Miliţiei sau în incinta pavilionului administrative al Uzinei Utilaj Petrolier Târgovişte. Anchetatorii spun că şefii SSPR au ignorat un tabel anexat la procesul-verbal din 23 aprilie1990 întocmit de Procuratura Generală, Direcţia Procuraturilor Militare, dosar nr. 88/P/1990, cu situaţia victimelor din 1989. Judeţul Dâmboviţa nu figurează cu nicio persoană rănită în intervalul 16-21 decembrie 1989. Astfel, 91 de persoane au obţinut titlul de „Luptător cu rol determinant”, cărora statul le-a plătit, până în noiembrie 2016, suma de 4 milioane de lei.

CRIMELE ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII

Procurorii militari investighează în dosarul „Revoluţiei” crimele care au avut loc după căderea regimului comunist pentru infracţiunii contra umanităţii, în care sunt vizaţi cei care au preluat puterea. Numărul decedaţilor şi răniţilor prin împuşcare, înainte de 22 decembrie 1989, este de aproximativ 7 ori mai mic decât cel al victimelor înregistrate după această dată.

 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite