Cum au ajuns corupţii României să sprijine Educaţia şi Sănătatea

Averile strânse de stat din corupţie sau din alte infracţiuni vor fi folosite în Educaţie şi în Sănătate. Este vorba de modul în care autorităţile vor să împartă banii strânşi din vânzarea bunurilor confiscate în urma unor sentinţe definitive.

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) nici n-a apucat să intre în pâine că autorităţile s-au şi gândit cum să cheltuie banii obţinuţi din confiscarea averilor corupţilor dovediţi.

Pe scurt, sumele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate se vor împărţi la Sănătate, Educaţie, Justiţie, Interne şi parchete şi ONG-uri, a anunţat luni ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Oficialul a explicat şi care vor fi procentele din confiscări şi valorificarea bunurilor sechestrate care vor fi redirecţionate către fiecare instituţie: „20% pentru Ministerul Educaţiei, 20% pentru Ministerul Sănătăţii, 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, 15% pentru Ministerul Public şi 15% pentru Ministerul Justiţiei”. Ultimele 15 procente din aceste sume vor fi direcţionate către proiecte sociale, în baza unor proiecte depuse de ONG-uri,  care vor fi aprobate în mod transparent de autorităţi. Detaliile apar în proiectul de Hotărâre de Guvern, iniţiat de Ministerul Justiţiei împreună cu Ministerul Finanţelor,  care va fi pus în dezbatere publică.

Raluca Prună a explicat şi rolul pe care îl va avea ANABI şi relaţia pe care o avea cu alte structuri în domeniu. „ANABI administrează bunuri sechestrate în cursul procesului penal şi, imediat ce avem o hotărâre de condamnare definitivă, rolul ANABI încetează şi este rolul ANAF, printr-o direcţie specializată, de executări silite, să recupereze prejudiciul sau produsul infracţiunii aşa cum este el constatat de o instanţă“, a arătat Prună.  Şeful ANABI este Cornel Călinescu, cel care a ocupat anterior funcţia de director al Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei (MJ).

Agenţia va avea 50 de angajaţi, din care 30 vor fi inspectori. În luna septembrie, MJ va face primele concursuri pentru ocuparea acestor posturi. În plus, în ANABI vor fi şi opt specialişti în drept, în special magistraţi detaşaţi, şi opt inspectori de urmărire şi administrate bunuri - specialişti detaşaţi de la Ministerul Finanţelor, ANAF sau MAI.

Ce face ANABI

Cornel Călinescu a explicat, luni, că ANABI se va implica doar în dosarele care privesc sume sau bunuri mobile mai mari de 15.000 de euro. Agenţia va administra bunurile puse sub sechestru de procurori, iar valorificarea acestora, după o sentinţă definitivă, va fi făcută de Fisc.

De exemplu, ANABI se poate ocupa de maşini de lux, tablouri ale unor pictori celebri, cai de rasă, acţiuni la firme etc. Potrivit proiectului de lege, combustibilii, minereurile sau animalele confiscate vor fi valorificate automat, iar banii vor fi puşi într-un cont până la finalul procesului. În cazul altor bunuri puse sub sechestru, pentru valorificare trebuie acordul proprietarului. Dacă bunul se devalorizează în timp, până se judecă procesul, cum este cazul unor autoturisme de ultimul tip, ANABI poate vinde maşinile cu accept de la judecător. De asemenea, bunul sechetrat se mai poate vinde dacă administrarea acestuia costă statul prea mult, cheltuieli pentru paza şi garajul autoturismului, sau antrenamentul şi îngrijirea unui cal de curse etc. Toţi banii proveniţi din aceste vânzări vor fi viraţi într-un singur cont, administrat de ANABI, şi care este purtăr de dobândă. În cazul în care persoană acuzată este achitată, ANABI restuite acestuia banii şi dobânda.

Miza valorificărilor: bunurile mobile

„Mizăm pe valorificarea bunurilor mobile, nu şi a celor imobile”, a explicat Călinescu. Motivul: în timpul procesului, imobilul nu este în proprietatea statului. Abia după confiscare, acesta poate fi vândut, dar de către Fisc. Cât timp este sub sechestru, imobilul se află în baza de date a ANABI, este indisponibilizat şi nu poate fi înstrăinat de persoana cercetată. „Dacă este confiscat, Agenţia va anunţa starea juridică a imobilului. Avem posibilitatea de a le da în administraţia publică locală”, a spus Călinescu. „Cu privire la imobile, vom asigura publicitatea acestora. Este o informaţie publică, este un acord stabilit cu ANAF”, a mai spus Călinescu.

Un alt rol important al ANABI este colaborarea cu structurile similare din alte state. Agenţia a preluat de la Ministerul Justiţiei activitatea de date şi de infomaţii în dosare în cazul anchetelor tranfrontaliere. Dacă, de exemplu, procurorii au informaţii că un cetăţean român are bunuri într-un alt stat (Dubai, Monaco etc), ANABI poate cere omologilor aceste date, în vederea sechetrării. 

Oficialii susţin că ANABI ar putea fi operaţională până la sfîrşitul acestui an, următorul pas urmând să fie concursul pentru posturile de inspectori de urmărire şi administrare bunuri. Agenţia va avea sediul la fostul hotel Triumf, în acelaşi imobil  cu procurorii DNA. Prună  a precizat, luni, că că a fost alocată către ANABI o importantă sumă de bani printr-o finanţare elveţiană. „Am asigurat o resursă financiară prin intermediul unui organism intermediar elveţian, un program de 866.000 de franci elveţieni, cu scopul de a permite implementarea proiectului şi de a realiza sistemul informatic şi pregătirea personalului care va opera cu acest sistem”, a mai declarat Prună.