Cum ajung ţânţarii infectaţi cu virusul West Nile să ucidă oameni

„Adevărul“ vă prezintă aventura ţânţarului din momentul în care este infectat, până ajunge să ucidă şi cine sunt „procurorii“ biologi care strâng probe ca să îl identifice. Păsările migratoare infectate din Africa care au ajuns la mare şi în Deltă şi ţânţarii care s-au hrănit cu sângele lor răspândesc pericolul de infecţie în toată ţara.

De două săptămâni, de când au apărut primele suspiciuni repetate de infecţie cu virusul West Nile, la Institutul Cantacuzino se lucrează zi şi noapte.

Mai citeşte şi:

Cum se înmulţeşte ţânţarul care transmite West Nile

Ce trebuie să ştiţi despre virusul West Nile: rata mortalităţii, cum se transmite, simptome, vaccin, cum ne protejăm
Ce boli transmit cu adevărat insectele

Ce părere au medicii arădeni despre virusul West Nile care a infectat deja şapte români

Cel mai solicitat este Laboratorul de infecţii transmise prin vectori, unde sunt specialiştii care se ocupă de analiza probelor recoltate de medici de la oamenii suspecţi de infecţie. Biologii fac investigaţii pe câte două probe luate de la fiecare pacient: una de ser, din sânge, şi a doua din lichidul cefalorahidian.

Probele vin de la pacienţi internaţi pentru afecţiuni cu semnalmente asemănătoare, cum ar fi meningita cu lichid viral sau encefalita. După testări, li se pune diagnosticul corect: infecţie neuroinvazivă cu virus West Nile. „Practic, la analize, noi nu izolăm virusul West Nile, ci facem sinteza anticorpilor produşi de organism la interacţiunea cu acesta. După 14 zile, se repetă analiza din ser şi vedem dinamica anticorpilor, pentru că din a opta zi se dezvoltă cei cu viaţă mai lungă", ne explică dr biolog Cornelia Ceianu. Sâmbătă seara, pe 28 august, specialiştii au avut confirmarea primelor probe de infecţie cu West Nile.

Periculosul virus West Nile loveşte şi la Galaţi

Ţânţar studiat patru zile

Odată confirmarea infecţiei la oameni, trec la treabă specialiştii de la Laboratorul de entomologie medicală. Aici ajung ţânţarii culeşi de biologi exact din locaţiile unde s-au îmbolnăvit oamenii. Ieri, dr. Alexandru Vladimirescu aştepta răspunsul la o solicitare de a pleca la Galaţi, locul unde s-a confirmat un caz de îmbolnăvire, ca să culeagă insecte pentru analize.

Biologii prind ţânţarii de pe locuri diverse: pereţi de grajduri, bălţi, subsoluri, locuri cu apă stătută. Folosesc nişte aspiratoare mici, manuale, care funcţionează pe bază de baterii. „Culicidele (n.r., ţânţarii) sunt puşi apoi în nişte recipiente cu etanol sau azot lichid. Probele astfel obţinute trec prin câteva proceduri biochimice, care urmăresc identificarea virusului West Nile din ARN -ul total extras din ţânţarul Culex pipiens", ne explică Alexandru Vladimirescu. Timp de patru zile, „soluţia de ţânţar" trece prin aparate sofisticate care o omogenizează, o congelează până la - 70 de grade, apoi intră în operaţii de termociclare, electroforeză şi vizualizare cu raze ultraviolete, pentru ca la final să i se dea un nume şi un CV, prin secvenţiere. La ultima fază îi ajută nişte specialişti militari, ai Ministerului Apărării, care au aparatură mai bună.

Entomologul Alexandru Vladimirescu spune că sunt două scenarii prin care virusul ajunge la ţânţarii din România: „Unul ar fi acela că păsările sunt déjà infectate din anii trecuţi şi că pe ele se aşează ţânţarii Culex pipiens, vectorul responsabil de răspândirea infecţiei cu virusul West Nile". O altă variantă este cea a păsărilor migratoare care vin primăvara din Africa subsahariană şi de Nord către locurile de cuibărire din Europa. „Ele trec prin Orientul mijlociu, ajung pe ţărmul Mării Negre până în Delta Dunării, căile lor desfăcându-se spre vest, nord şi est, Păsările folosesc apoi luncile râurilor mari pentru migraţia lor, aşa se explică de ce avem cazuri în restul ţării", explică biologul Ceianu.

Cum atacă ţânţarul Culex

Potrivit dr biolog Alexandru Vladimirescu, nu s-au făcut studii care să indice suprafaţa pe care circulă un ţânţar. Totuşi, el poate fi întâlnit pe o rază de 10 kilometri în jurul său, fiind ajutat şi de vânt. Trăieşte câteva săptămâni, dar în condiţii prielnice poate vieţui câteva luni, atunci când hibernează în locuri umede.

Curiozităţi şi experimente

Potrivit dr Cornelia Ceianu, de la epidemia din anul 1996, în fiecare an s-au confirmat cazuri de infecţie. Din 2005 şi până acum, au fost câte două-şase cazuri pe an. Doar un caz la 100 - 150 de înţepături sunt pasibile de infecţie cu virusul West Nile.

Entomologii de la Cantacuzino au făcut un experiment în urma căruia au încercat să afle temperatura minimă până la care rezistă ţânţarul Culex pipiens. Au congelat astfel insecte până la - 20 de grade Celsius timp de 10 minute. Ţânţarii au înţepenit, însă, după decongelare, ei şi-au revenit.

Ţânţarul a atacat într-un parc bucureştean

O plimbare în parc a devenit mortală pentru un bărbat în vârstă de 75 de ani din Bucureşti. Bătrânul a fost infectat de un ţânţar cu virusul West Nile şi a murit la scurt timp în Spitalul „Victor Babeş" din Capitală.

„Bărbatul a venit în stare gravă, confuzională şi nu a mai putut fi salvat deoarece avea şi alte boli care i-au agravat starea, respectiv o boală hepatică mai veche şi o afecţiune pulmonară, bolile vârstei. Şi vârsta înaintată a fost un impediment, a venit pe 22 august şi pe 24 a decedat", ne-a declarat prof. dr Emanoil Ceauşu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş". Specialistul a mai spus că bătrânul a avut ghinion pentru că virusul putea să provoace meningită, mai uşor de tratat, dar pacientul respectiv a făcut encefalită, o boală mult mai gravă.

A fost pişcată acasă

Maria Mălairău (68 de ani), din Cavadineşti (Galaţi), a fost confirmată cu virusul West Nile. Femeia a fost internată la data de 14 august în Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi, la secţia de Neurologie. Pacienta acuza dureri de cap, stări de ameţeală şi greţuri. După câteva zile, starea femeii s-a agravat, ceea ce i-a determinat pe medici s-o transfere la Spitalul de Boli Infecţioase. „M-au pişcat ţânţarii. Aşa e la ţară, buruieni, plante, umiditate. Cu siguranţă nu m-a pişcat doar unu. Nici nu am plase la geam. Mai este şi un iaz acolo lângă noi", spune Maria Mălairău, victima virusului.

Deşi pacienta este slăbită, medicii spun că starea ei de sănătate acum este stabilă. Aceasta a evoluat pozitiv, din momentul în care a ieşit din comă. „Femeia a fost în comă. Încă nu este refăcută şi va mai sta în spital. Starea ei este stabilă momentan şi se află sub tratament", spune Liliana Moise, directorul interimar al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

O altă femeie, din Craiova, a fost contaminată cu virusul West Nile. Pacienta a fost internată timp de 10 zile în Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş" din Craiova. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj spun că au apelat la primărie pentru a fi intensificate acţiunile de dezinsecţie în special în zonele de risc.

Nicolae Chiriac, un pensionar de 77 de ani, din localitatea Târnava (Sibiu), a fost diagnosticat cu West Nile, la o lună de la internare. Bărbatul s-a prezentat la sfârşitul lunii iulie la medicul de familie cu febră, dureri de cap şi stări de dezorientare, iar acesta a decis să-l trimită de urgenţă la spitalul din Mediaş. Alte două probe de analize, aparţinând unor pacienţi sibieni, au fost trimise la Cluj, cu aceeaşi suspiciune. (Gabriela Vişan)