Cum le afectează viaţa românilor corupţia din sănătate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Corupţia în sistemul de sănătate se manifestă în cinci direcţii distincte: achiziţii publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

Este concluzia unui studiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în urma dosarelor din Sănătate instrumentate de procurori, soluţionate de instanţă prin hotărâri de condamnare rămase definitive.  

Studiul a constatat că manifestarea infracţionalităţii are loc în majoritatea aspectelor structurale şi funcţionale ale sistemului de sănătate, cu implicaţii asupra calităţii actului medical oferit populaţiei.

Achiziţiile publice rămân cele mai vulnerabile la corupţie, autorii studiului identificând două tipare principale de acţiune: condiţionarea atribuirii şi bunei derulări a contractelor de plata unui „comision“ (mită) către managerul unităţii şi fraudarea procedurilor de achiziţie publică derulate de unităţile medicale.

Potrivit analizei, mita reprezintă între 5 şi 20% din valoarea contractului şi este acoperită tot din bugetul spitalului. Procurorii au identificat mecanisme de fraudare în toate etapele procesului de achiziţie publică - planificarea achiziţiei, atribuirea şi execuţia contractului. Sunt date şi exemple de fraudare: planificarea unor achiziţii inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piaţă, evitarea  procedurii de licitaţie publică, fragmentarea scriptică a achiziţiilor prin acte adiţionale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

În ceea ce priveşte serviciile medicale, corupţia s-a manifestat în expertizarea medicală a capacităţii de muncă şi realizarea consultaţiilor şi actelor medicale.

Şi în domeniul bugetării unităţilor medicale au fost găsit numeroase breşe. Autorii analizei spun bugetarea este condiţionată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituţii medicale, preşedintelui Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

„Demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanţare şi urmărirea plăţilor este dublat de un demers nelegal de negociere şi primire a mitei. Existau suspiciuni că banii folosiţi pentru mită erau proveniţi tot din mită“, se arată în document.

Mita, obicei împământenit

Procurorii DNA afirmă că este un obicei împământenit ca românii să dea şpagă medicilor, chiar şi atunci când nu li se cere, pentru a beneficia de drepturile lor.

„Un aspect important se referă la existenţa unor cutume în oferirea şi primirea de foloase necuvenite pentru  a beneficia de un drept legal şi moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicaţi (medici, pacienţi, firme etc.) sunt cunoscute de aceştia de dinainte de a interacţiona cu sistemul, fiind acceptate, dar şi transmise mai departe, informal, din dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii asemănătoare. Acceptarea şi aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiţionare ce se manifestă în: servicii medicale,  relaţii comerciale,  bugetarea corespunzătoare a unităţilor spitaliceşti ori autorizarea  pe piaţa farmaciilor“, relevă analiza DNA.

Darea de mită devine, astfel, o condiţie asumată de pacient, firmă beneficiară sau manager de spital, în lipsa alternativelor reale, concluzionează procurorii, care atrag atenţia că acest fenomen vulnerabilizează sistemul medical.

„Normarea“ instituţională a mitei

De şpagă nu scapă nici cei care vor să se angajeze în sistemul medical. „Asistăm la «normare» instituţională a mitei - suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard“, se arată în studiu.

Corupţia se manifetă şi în domeniul autorizării farmaciilor: Cazuistica procurorilor DNA a relevat  plăţi nelegale pentru facilitarea emiterii autorizaţiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual, mita reprezentând „un imbold pentru respectarea termenului legal, în condiţiile în care solicitanţii au depus dosare corecte şi complete“.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite