Culiţă Tărâţă, regele porumbului mutant

Culiţă Tărâţă, regele porumbului mutant

Culiţă Tărâţă spune că nu ne creşte nasul dacă mâncăm porumb modificat genetic

1.000 de hectare de porumb modificat genetic au fost cultivate anul trecut în Insula Mare a Brăilei de omul de afaceri Culiţă Tărâţă. Judeţele Brăila, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Giurgiu sunt în topul zonelor în care se cultivă organisme modificate genetic (OMG).

Ştiri pe aceeaşi temă

Din cele 3.000 de hectare de porumb modificat genetic care au fost cultivate în 2009 în România, peste 1.000 aparţin omului de afaceri Culiţă Tărâţă. „Am 1.000 de hectare cultivate. Totul e înregistrat la UE, de la cultură până la consum. Sunt culturi acceptate în UE. Am fost în toată lumea şi, din întâlnirile mele cu agronomii, pot să vă spun că sunt sigure pentru consum", a spus omul de afaceri. El a precizat că recoltele sale au fost exportate în Siria pentru a fi folosite ca furaje pentru animale.

Mai citiţi şi:

Cioloş: Ajutoarele directe susţin în continuare sectorul agricol

Cioloş vrea dezbatere publică asupra viitorului PAC după 2013

„Cea mai mare parte a porumbului ameliorat genetic este pentru furajarea animalelor. Dar îl putem mânca şi noi fără nicio problemă. Nu ne creşte nasul de la el. Eu îl cultiv şi îl şi mănânc", a spus omul de afaceri.

Un alt mare producător este Cătălin Corbea, afacerist, dar şi primar în localitatea Prundu, din judeţul Giurgiu, acolo unde el cultivă aproape 300 de hectare. În România sunt înregistraţi peste 50 de cultivatori de OMG, suprafeţele cele mai întinse înregistrându-se în judeţele Brăila, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Giurgiu. Recolta de anul trecut a fost de 27.000 de tone, cea mai mare parte luând calea exportului, restul fiind folosit pentru furajarea animalelor. În 2008, suprafaţa cultivată a fost de două ori mai mare ca anul trecut. Din 2007, România nu mai are voie să producă soia modificată, însă anul trecut a importat peste 23.000 de tone.

„Americanii consumă şi nu se vaită"

Cei care au ales să cultive în România porumb modificat genetic în detrimentul celui convenţional, au făcut-o din mai multe considerente. „În cazul porumbului modificat genetic, producţia la hectar este cu până la patru tone mai mare. El e rezistent la dăunători foarte periculoşi. În plus, are nevoie de numai patru kilograme de chimicale la hectar, faţă de 25 cât are nevoie porumbul convenţional", spune Tărâţă. El susţine că presiunea şi lobby-ul care se fac pentru interzicerea porumbului modificat aparţin firmelor de chimicale care-şi văd afacerile ameninţate. „Aici e vorba de bani, de extrem de mulţi bani", spune Tărâţă.

Fostul director din Ministerul Agriculturii, Nicolae Hristea, acum director executiv al Agrobiotechrom, susţine la rândul lui extinderea OMG. Asociaţia pe care o conduce are printre membrii fondatori şi compania Monsanto, producătorul internaţional de seminţe de porumb transgenic. „Sunt atâţia chinezi şi americani care consumă porumb modificat şi nu se mai vaită. Eu nu am auzit să existe vreun caz în lume de om care a murit după ce a consumat porumb MON 810", declară el.

Unii dintre biologi susţin însă că sănătatea oamenilor ar putea fi pusă în pericol în urma consumului de OMG-uri. Un studiu recent, făcut de Gilles-Eric Seralini, profesor la Institutul de Biologie al Universităţii din Caen, Franţa, pe şoarecii de laborator, a arătat că, după numai câteva luni de la consum, au apărut boli de ficat şi de rinichi din cauza pesticidelor conţinute. „Dacă studiul este valid la şoarecii de laborator, atunci şi la oameni ar putea apărea aceleaşi efecte dacă ar consuma organisme modificate genetic.

Este însă o mare controversă în jurul acestor plante transgenice", a spus Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit Regulamentelor Parlamentului European şi ale Consiliului nr. 1829-2003 şi 1830-2003, în cazul produselor neambalate importate (furaje), eticheta trebuie să conţină cuvintele „Acest produs conţine organisme modificate genetic".

Furaje modificate, vândute ciobanilor

Directivele europene prevăd ca doar pentru produsele care sunt cultivate ca OMG-uri să se specifice acest lucru pe etichetă, nu şi pentru derivate cum e cazul celor provenite de la animale hrănite cu cereale modificate. „Eu am vândut la ciobanii care au venit la mine şi mi-au cerut. Am dat şi la Avicola, dar şi la alte societăţi pe care nu mi le mai amintesc acum", a explicat Lucian Popovici, producător din Călugăreni, judeţul Arad.

Lanţul OMG-urilor se continuă în magazine unde ajung ouăle, carnea şi laptele provenite de la animalele astfel furajate. Întrucât produsele nu sunt etichetate ca atare, consumatorul nu ştie ce cumpără. „Este adevărat că legea nu impune operatorilor economici să treacă pe etichetă menţiunea că un anumit produs provine de la animale hrănite cu OMG-uri, dar orice om are dreptul să fie informat cu privire la ceea ce consumă. Trebuie să-i fie respectat dreptul la alegere", a explicat Mencinicopschi.

Porumbul mutant contaminează

Ion Toncea, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, semnalează o altă problemă legată de cultivarea OMG-urilor. „Porumbul modificat genetic îl contaminează şi pe cel convenţional, şi pe cel ecologic, prin polenul purtat de vânt, dar şi de albine. Mai ales că distanţa dintre loturi la noi e de doar 200 de metri şi nu de cinci kilometri ca în alte ţări", a explicat Toncea. El a adăugat că, în cazul în care se produce o contaminare foarte mare, pot exista pierderi pentru cultivatorii ecologici, care nu-şi mai pot exporta marfa.

Cioloş: „Există diferenţe de vederi între regiuni şi între state"

Dacian Cioloş (foto), comisarul european pentru Agricultură, explică într-un scurt interviu care este poziţia sa faţă de cultivarea OMG-urilor.

„Adevărul": Şeful Comisiei Europene a renunţat pentru moment să impună o politică europeană în privinţa OMG-urilor. Aţi sprijini o asemenea politică sau consideraţi că fiecare stat european trebuie să ia propriile decizii în această privinţă?

Dacian Cioloş: Pe acest subiect există diferenţe de vederi între regiuni, dar şi între statele membre. Sunt de acord cu poziţia preşedintelui Barroso, să explorăm la nivel european posibilitatea de a lăsa decizia de a cultiva OMG-uri statelor membre, atâta vreme cât aceasta este fundamentată pe rapoarte ştiinţifice solide care să demonstreze că nu există riscuri pentru mediu sau pentru sănătatea consumatorului şi atâta vreme cât nu sunt afectate concurenţa şi piaţa unică.

Această politică intră în portofoliul comisarului pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, John Dalli. De aceea, permiteţi-mi să nu dezvolt acest răspuns până când subiectul nu va fi discutat în Colegiu.

„Adevărul": România cultivă şi importă OMG, mai puţin soia modificată, existând mari presiuni ale firmelor americane pentru a intra pe această piaţă. Este înţeleaptă o permisivitate din partea autorităţilor române, câtă vreme nu s-a demonstrat ce efecte au plantele modificate genetic asupra organismului?

Dacian Cioloş: Nu sunt în poziţia în care să comentez deciziile autorităţilor române.

Decizie

Clubul Ecologic Transilvania a obţinut săptămâna trecută în instanţă anularea parţială a unor ordine date de Ministerul Agriculturii referitoare la comercializarea seminţelor de cereale şi plante oleaginoase modificate genetic. Curtea de Apel Cluj a decis că seminţele destinate vânzării trebuie marcate în cazul prezenţei OMG-urilor pentru ca agricultorii să ştie ce cumpără. Hotărârea nu este definitivă şi va fi atacată de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Cultivatori de porumb modificat

Nume Judeţ Hectare

Culiţă Tărâţă Brăila 1.150
Petre Pitiş Teleorman 380
Cătălin Corbea Giurgiu 300
Costache Ion Călăraşi 150
Lucian R. Popovici Arad 83
Ion Cotea Arad 82
Gheorghe Dume Călăraşi 77
Const. Mocanu Brăila 40




Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: