Cu războiul la uşă, şefii spionajului militar au fost trimişi în rezervă. Ce spun experţii în securitate

Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, generalul cu patru stele Marian Hăpău Foto: Inquam Photos

În complicatul context al războiului din Ucraina, după ce, în urmă cu câteva zile, şeful Direcţiei Militare de Informaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), generalul-locotenent cu trei stele Marian Sima, a fost trecut în rezervă, ieri preşedintele Klaus Iohannis a semnat un decret prin care este pensionat şi şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, generalul cu patru stele Marian Hăpău.

Oficial, cei doi generali ar fi fost trecuţi în rezervă pentru simplul motiv că au ajuns la limită de vârstă. 

Fost şef al Serviciului Român de Informaţii, Costin Georgescu consideră că astfel de decizii sunt unele normale, chiar dacă, cel puţin aparent, spionajul militar a rămas fără comandă efectivă. „Nu va exista vreo problemă de funcţionare în spionajul militar, cu toate că suntem într-un context complex, strâns legat de situaţia din Ucraina. Într-un astfel de sistem sunt pregătite valuri-valuri de ofiţeri şi plecarea unuia este suplinită imediat. Este cert că există motive dacă s-a făcut o astfel de mutare, dar nu vă gândiţi la ceva spectaculos. Poate au ajuns la limită de vârstă, poate au probleme medicale, dar poate se doreşte şi o altă dinamică de funcţionare a spionajului militar. Nu trebuie să ne facem probleme pentru că spionajul militar funcţionează în strictă legătură şi într-un mod coordonat cu serviciile similare din NATO”, a precizat Costin Georgescu despre trecerea în rezervă a celor doi generali. 

La prima vedere, nu există motive care să ne ducă cu gândul că generalii Sima şi Hăpău ar fi căzut în dizgraţie. În primul rând, în noiembrie 2021, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, Marian Hăpău, a fost decorat de Iohannis cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Pe de altă parte, pe fondul războiului cu Ucraina, generalul Marian Sima s-a dovedit a fi un expert în conflictele şi tensiunile din zona Mării Negre, el atrăgând încă de acum trei ani atenţia la complicata situaţie din regiunea pontică. „Regiunea Mării Negre este în prezent caracterizată de o serie de conflicte îngheţate şi crize de securitate prelungite (Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, Ucraina şi Nagorno Karabah). Evenimente precum războiul din Georgia, din 2008, şi apariţia unor noi state nerecunoscute de comunitatea internaţională în regiunile Abhazia şi Osetia de Sud de pe teritoriul georgian au arătat că instrumentul militar este utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor politice, iar în prezent rezolvarea acestor conflicte îngheţate nu mai poate include doar soluţii militare. În ultimii ani, comunitatea internaţională a asistat la derularea evenimentelor din estul Ucrainei; situaţia din Donbass nu este doar o problemă militară, având şi consecinţe importante de natură socială şi economică, ceea ce contribuie la perpetuarea unui mediu instabil de securitate. Evenimentele care au urmat anexării Peninsulei Crimeea, în 2014, au determinat noi provocări regionale, iar incidentul de anul trecut din zona strâmtorii Kerci a scos în evidenţă diferenţa dintre realităţile regionale, exercitarea de facto a controlului asupra peninsulei şi apelor teritoriale, şi statutul legal al acestora”, arăta generalul-locotenent Marian Sima întru-un interviu pentru trustul de presă al MApN. Practic, militarul a prevăzut oarecum încă din 2019 că tensiunile vor exploda în regiune.