Cu Marincea e ceva...

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru că nicio televiziune sau publicaţie care l-a invitat şi ascultat pe Ştefan Marincea nu a consultat cel puţin încă un specialist de la acelaşi institut, mă gândesc că o a doua opinie e binevenită.

Nu m-am născut pe vremea când filmul artisitic Cu Marincea e ceva” (1954, în regia lui Gheorghe Turcu) era la modă, însă tata a avut mereu parte de şicanări de la cei care văzuseră filmul: Ce-a fost cu tine, măi, Marincea? Iată că am şi eu parte de momentul meu de celebritate. De când Ştefan Marincea, fostul director al al Institutului Geologic Român (IGR), a fost demis, toată lumea mă şicanează. “Marincea, am citit pe burtieră la Realitatea că ai fost demis prin fax.

Mi se părea amuzant să văd tot timpul la televiziunile de ştiri că Marincea a declarat ceva, Marincea face dezvăluiri etc. Ştefan Marincea făcea în fiecare zi câte ceva. Că a fost dat o dată afară în urmă cu câţva ani, ca apoi să fie repus în funcţie, m-a intrigat. Probabil nu existau oameni la fel de competenţi ca el. Însă faptul că i s-a ridicat certificatul ORNIS pentru neglijenţă în serviciu e un fapt destul de grav. Bun, Marincea dă vina pe dezvăluirile pe care le-a făcut despre proiectul controversat de la Roşia Montană şi s-a decis să dea în judecată Serviciul Român de Informaţii. După ce a fost demis prin fax, a doua oară (era o chestiune de timp, nu poţi fi director al IGR fără certificat ORNIS), cazul a început să mă intereseze. Cine e Marincea şi ce-l mână pe el în luptă? De ce a fost dat afară de două ori? Este incomod sau incompetent? Care este adevărul în legătură cu hărţile furate de la IGR şi care este legătura dintre Marincea şi compania Barick Gold?  

Să le luăm pe rând. Am vorbit cu patru angajaţi ai Institului Geologic Român despre Marincea. Unul singur a acceptat să vorbească on the record”, Gavril Sabău, membru în consiliu Ştiinţific al IGR. Iată ce am aflat:

Nimeni, nici măcar duşmanii lui Marincea, nu-i contestă inteligenţa şi pregătirea.

Toţi cei cu care am stat de vorbă spun că Marincea sabota proiectele colegilor lui pentru interese financiare. De aici şi-a atras oprobiul colegilor. Adică, un cercetător făcea un proiect, obţinea finanţare de la buget, îşi făcea o echipă, iar Marincea îi lua proiectul şi i-l dădea altcuiva sau îi schimba componenţa echipei după bunul plac pentru a-şi promova subalternii fideli. De exemplu, Gavril Sabău a făcut o plângere penală împotriva lui Marincea pentru că i-a sabotat un astfel de proiect. Mai este cazul Antonetei Seghedi căreia i-a fost luat un proiect pentru a-i fi oferit în coordonare soţiei lui Ştefan Marincea care lucrează tot la IGR. De aici dorinţa foştilor săi subalterni de „a-l da în gât

Marincea vorbeşte de mai bine de-o lună despre studii ale IGR legate de Roşia, însă nimeni din Institut nu a văzut aceste studii şi nu se pronunţă nici pro, nici contra acestui proiect controversat.

Compania Barick Gold, cea mai mare companie cu activităţi miniere aurifere din lume, şi care are interese la Roşia Montană, a avut sediul în Bucureşti chiar în clădirea IGR. Reprezentantul Barick Gold este Paul Ivăşcanu, fost angajat al IGR şi un apropiat al lui Marincea.

Revenind la Roşia Montană, Ştefan Marincea a declarat într-un interviu pentru gandul.info că RMGC a obţinut un aviz favorabil, în 2011, de la Institutul Geologic Român pentru exploatarea de la Roşia Montană şi că acolo există mai multe falii seismice care ar pune în pericol barajul de decantare.

Bun, nu poţi contrazice un specialist, aşa că am stat de vorbă cu un coleg de-al lui Marincea, Gavril Sabău, membru în Consiliul Ştiinţific al IGR pentru a afla şi o a doua opinie.

Atât fostul director al IGR,  Ştefan Grigorescu, care a semnat avizul, cât şi Gavril Sabău susţin că nu există nicio falie seismică. În plus, legislaţia nu prevede avizul de către IGR al proiectelor miniere. Documentul citat este irelevant, că se numeşte aviz, dar e de seamă sau punct de vedere. Instituţiile statului sau beneficiarii pot cere un asemenea punct de vedere, dar conform legii minelor sau al oricărei legi în vigoare. "Avizul echivalează cu o frecţie la un picior de lemn", spune Sabău.

Nu ştiu despre ce falii vorbeşte deci Marincea, cum "s-a constatat" că există 19 falii care pun în pericol bazinul iazului. În cartarea geologică, faliile se trasează mai ales după indici indirecţi, adică întreruperea unor formaţiuni, morfologia de suprafaţă, etc şi se reprezintă pe hartă prin interpolarea elementelor de observaţie. Rareori se fac observaţii directe asupra zonei de falii şi cu atât mai puţin se urmăresc cu mare atenţie planele de falie propriu-zise pe tot traseu lor. Aşa ceva se produce doar prin studii specifice, dezveliri, galerii de încercare în funcţie de scopul urmărit. Nu ştiu, dar pun pariu că asemenea lucrări speciale au fost amplasate de cei care au proiectat bazinul. .... 19 falii? poate da, poate nu, susţine Sabău.

”Există fisuri şi falii pe bazinul de decantare. Faliile asigură o comunicare facilă între şlamul cianurat cu multă apă  din viitorul bazin şi pânza freatică. Ceea ce este foarte grav, pentru că din cauza situaţiei formaţiunilor geologice din regiune va fi afectat direct oraşul Abrud”, spune Marincea, care precizează că din hărţile depuse la dosar de RMGC au dispărut faliile seismice.

Habar n-am cum se infestează "izvoarele active" (pe scurt izvoare) cu deşeuri (recte cianură) dacă în iaz cianura este în concentraţie de patru ori mai mică decât în sarea din bucate şi de 500 de ori mai mică decât în ţigările pe care le fumăm şi nu murim pe loc. La mintea mea, izvoarele curg în lac şi nu invers. Cum circulă apa de la Corna la Abrud se poate spune în urma unor studii hidrogeologice, cu foraje pentru a urmări nivelul piezometric, eventual cu substanţe trasoare pentru a vedea căile de circulaţie - toate acestea se fac dacă e neapărată nevoie (practică sau ştiinţifică) şi costă mulţi bani, care se cheamă că sunt aruncaţi pe fereastră atunci când nu există un scop precis rezonabil - o altă  problemă pe care nu vreau s-o abordez aici e sursa banilor, spune Sabău.

Nu ştim cine are dreptate. Nu am văzut studiile domnului Marincea parafate de IGR care să vorbească despre falii şi lacuri care se varsă în izvoare, nu ştiu sigur nici dacă ceea ce spune Sabău este corect. Până la urmă între cei doi există un conflict penal. Însă teoria surselor interesate spune că şi un deţinut care vrea să îl denunţe pe gardianul corupt, din motive evidente de răzbunare, sunt acceptate.

Pentru că nicio televiziune sau publicaţie care l-a invitat şi ascultat pe Ştefan Marincea nu a consultat cel puţin încă un specialist de la acelaşi institut, nu i-a cerut lui Marincea studiile pe care le-a făcut Institutul pe Roşia Montană şi în urma cărora s-a ajuns la aceste concluziile, mă gândesc că este posibil ca să fie ceva cu Marincea, vorba filmului...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite