Reacţiile membrilor CSM după ce au avizat negativ proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Toader: „Unii nu doresc reformarea sistemului”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ joi propunerilor de modificare a legilor Justiţiei. Avizul CSM este consultativ. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că „unii nu doresc reformarea sistemului.

UPDATE 17.30 Pentru emiterea unui aviz negativ au fost exprimate 10 voturi, în timp ce pentru un aviz favorabil cu observaţii s-au exprimat 8 voturi, anunţă un comunicat al CSM. „Argumentele şi motivele care fundamentează avizul negativ vor fi redactate în termen legal, comunicate Ministerului Justiţiei şi publicate pe site-ul oficial al CSM”, mai arată sursa citată.

Cum s-a votat în CSM

UPDATE 17.15 Pe lista celor care au dat aviz negativ pachetului de legi în Justiţie se află procurorul general Augustin Lazăr, preşedintele CSM Mariana Ghena sau procurorul Codruţ Olaru. 10 au votat pentru aviz negativ, 8 pentru aviz pozitiv, iar ministrul Justiţiei declara că mulţi au intrat în şedinţă cu votul pregătit, arată Mediafax.

Lista celor zece care au dat aviz negativ legilor Justiţiei, potrivit unor surse judiciare: judecătoarea Mariana Ghena-şefa CSM, judecătorul Mihai Andrei Bălan, judecătoarea Andrea Annamaria Chiş, judecătorul Mihai Bogdan Mateescu şi procurorii Florin Deac, Codruţ Olaru- fost şef al DIICOT, Cristian Ban, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader şi Augustin Lazăr- procurorul general al României.
Celelalte opt voturi pentru aviz pozitiv cu observaşii au fost date de judecătoarele: Cristina Tarcea- şefa Curţii Supreme, Simona Marcu, Gabriela Baltag, Lia Savonea- fosta şefă a Curţii de Apel Bucureşti, Nicoleta Tint şi  Evelina Oprina, dar şi cei doi reprezentanţi ai societăţii civile,  VictorAlistar şi Romeu Chelariu.

Tarcea: A fost un aviz cu observaţii

UPDATE 17.00 Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a spus, joi, la finalul şedinţei CSM - care a dat aviz negativ propunerilor de modificare a legilor Justiţiei - că votul său a fost de a acorda un aviz cu observaţii, pentru că în acest fel ar fi putut atrage atenţia tuturor, inclusiv iniţiatorilot, asupra punctelor nevralgice ale proiectului, între care trecerea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei şi procedura de numire a procurorilor şefi, potrivit News.ro.

"Nu mă ascund, nu îmi este jenă - votul meu a fost de a acorda un aviz cu observaţii asupra proiectelor, din două motive. În primul rând, este mesajul public - un sistem guvernat de legi adoptate în 2004 se impune modificat. Argumentul al doilea este că prin avizul cu observaţii pe care l-am fi putut acorda am fi atras atenţia tuturor, inclusiv iniţiatorilor, asupra punctelor nevralgice", a declarat Cristina Tarcea la plecarea de la CSM.

Ea a spus că una dintre modificările contestate este trecerea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei. "Nu suntem de acord cu aceast soluţie", a subliniat Tarcea.

O altă propunere cu care nu este de acord se referă la răspunderea magistraţilor, respectiva la procedura de numire a şefilor de Parchete. "Nu respingem modificarea, dar ea se impune nuanţată faţă de propunerea ministrului - problema numirii procurorilor şefi din cadrul Parchetelor. Desigur, era a patra problemă, a vârstei de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Îmi era teamă că dacă rezultatul final la CSM era de respingere, vor fi ignorate cu desăvârşire observaţiile noastre", a afirmat preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Şefa instanţei supreme a mai spus că speră ca, în pofida rezultatului din CSM, să fie consultaţi măcar pe aceste patru probleme semnalate.

"Avizul CSM este consultativ, dar sa nu uităm că este vorba despre legile justiţiei,  despreorganizarea şi functionarea instanţelor (...) Îmi e greu de crezut că persoane, chiar cu expertiză vastă în domeniu, dar care nu au activat în cadrul acerstor structuri, ar putea ignora acest aviz. (...) Există patru puncte de mare vulnerabilitate, care dacă ar ramane aşa ar putea marca o involuţie în dezvolatarea sistemului judiciar românesc", a adăugat Cristina Tarcea.

Mateescu: Un proiect superficial

UPDATE 16.30 Judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, a afirmat joi că a votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ pe proiectul de modificare a legilor Justiţiei, apreciind că este făcut superficial.

„Am votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ. Este un proiect făcut la modul — l-am apreciat drept superficial, fără să ţină cont de propunerea instanţelor şi parchetelor, fără să ţină cont de propunerea sau propunerile adoptate la nivel de CSM în două rânduri. Lucrurile care interesează sistemul, lucrurile tehnice au fost transpuse la un nivel mic, lucrurile cu un impact masiv gen Inspecţia Judiciară în subordinea Ministerului Justiţiei, gen schimbarea regulilor în ceea ce priveşte recrutarea magistraţilor, promovarea lor ori aspectele legate de numirea procurorilor la nivel de vârf, dar şi la nivel local, pentru că aţi observat că la nivel de structuri specializate intervenţia ministrului Justiţiei se manifestă până la nivel judeţean. Toate acestea le-am considerat (...), ca membru CSM, lucruri dăunătoare care nu pot fi schimbate, pentru că noi am avut alte propuneri, aşadar ministrul nu a ţinut cont de ele, ele nu pot fi schimbate nici în urma acestui proiect", a declarat Bogdan Mateescu, după votul din plenul Consiliului Superior al Magistraturii, citat de Agerpres.

Alistar: „A fost un vot politic”

UPDATE 16.00 Membrul CSM Victor Alistar, care a fost susţinut de PSD şi ALDE pentru intrarea lui în Consiliu, a spus că avizul negativ pe proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost un vot politic, nu un vot tehnic, iar ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ar fi trebuit să fie prezent la şedinţa. „A fost un vot politic, ceea ce este cu adevărat dezamăgitor, pentru că s-a îndreptat spre un vot negativ în sensul afectării a independenţei justiţiei”, a spus Victor Alistar, pentru Antena 3, la finalul plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Hotnews.ro

„Nu poate fi catalogat că un vot tehnic”, a continuat acesta care a explicat că erau trei tipuri de aviz posibile, respectiv “aviz că atare, ceea ce era limpede că nu va putea întruni suficient suport, aviz negativ(…) şi aviz cu observaţii. Observaţiile care ar fi însoţit acel aviz ar fi îndreptat toate elementele pe care judecătorii şi procurorii din sistem, fiind consultaţi, le-au transmis la CSM. În momentul în care avizul nu a plecat pe sistemul ce  este bun este bun, ce este greşit va solitam noi să le modificaţi în acest sens, în acest moment este o pozitionar interinstituţională”. „Ce sens a avut consultarea judecătorilor din sistem”, a mai întrebat retoric membrul CSM.

În ceea ce priveşte absenţa ministrului Justiţiei de la şedinţa, Alistar a spus :„era bine că ministrul Justiţiei să fie acolo, pentru că era cel care a propus legile”, chiar dacă “ probabil ar fi fost o adevărată cascadă de discuţii mai degrabă politice decât tehnice”.

Toader: „Nu doresc reformarea sistemului”

UPDATE 13.15 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat de ce nu a fost prezent la şedinţa CSM, unde s-a dat vot negativ pe legile justiţiei. Ministrul a spus că magistrţii s-au pronunţat anterior şedinţei şi că le ştia opţiunea. În plus, a susţinut la Antena 3 că „unii nu doresc reformarea sistemului.

„Sper că doamna preşedintă să-şi revină din deruta care a cuprins-o legată de absenţa mea. Îi reamintesc faptul că au intrat în şedinţă cu opinii exprimate anterior. Au venit la dezbatere cu hotârâri luate anterior. Au spus că votul va fi negativ. Iar eu nu estimam, ci ştiam acest lucru. Ştiam din toate dezbaterile legate de legile justiţiei şi opinile exprimate cu ocazia vizitei MCV. Cunoşteam condiţiile dânşilor şi aproape sunt public cunoscute opţiunile pe care unii sau alţii le au. Prin urmare, absenţa mea a fost eliberate din aceste două motive. Unul, le cunoşteau opţiunile, al doilea, dânşii cunoşteau opţiunea mea, pentru că eu aş fi susţinut proiectul pe care l-am trimis spre avizare. Am convingerea că argumentele de astăzi aveau efect zero, dacă ei au exprimat opţiunile pe care le au”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

„Concluzia este mai veche şi anume a faptului că unii nu doresc reformarea sistemului. Unii doresc să rămânem în paradigma în care ne aflăm astăzi, că e bine aşa”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Propuneri pentru Inspecţia Judiciară

Întrebat dacă va ţine cont de acest aviza negativ al CSM, ministrul Justiţiei a precizat că trebuie văzut care sunt „aceste opţiuni, dacă sunt formulate în spiritul reformulării şi consolidării statului de drept sau nu cumva aşa, din interese ţinând de statutul profesiei".

„Cu siguranţă voi ţine seama de unele dintre propuneri, nu neapărat cele de azi, cele venite din sistem. Voi lua în considerare doar acele propuneri care sunt de natură să consolideze statutul profesiei de magistrat, autonomia şi independenţa justiţiei", a declarat Tudorel Toader.

Întrebat ce variante are pentru Inspecţia Judiciară, Tudorel Toader a expus trei direcţii. Prima este să rămână la CSM, aşa „cum vor judecătorii şi procurorii, să îi aibă ei sub control pe Inspecţia Judiciară şi să nu fie control politic din partea Ministerului Justiţiei”. A două varianta este că IJ să vină la Ministerul Justiţiei - aşa cum prevede proiectul de lege avizat negativ de CSM.

În fine, o a treia varianta ar fi de „autonomizare prin lege separată, distinctă, că entitate care să îşi îndeplinească misiunea de verificare şi control a înfăptuirii justiţiei”, o decizie care „să îl scoată pe controlor de sub tutela celui controlat”.

CSM, aviz negativ

UPDATE 13.00 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ joi propunerilor de modificare a legilor Justiţiei. Avizul CSM este consultativ.Ministrul Justiţiei Tudorel Toader nu a participat la şedinţa CSM. Votul in CSM ar fi fost 10 la 8, potrivit unor surse judiciare.

UPDATE 12.20 Membrii CSM deliberează cu privire la avizul pe care urmează să-l dea pe proiectul de modificare a  legilor Justiţiei.

Şefa CSM, judecătoarea Mariana Ghenea: „Mă surprinde, neplăcut de această dată, pentru că am nutrit o consideraţie aparte pentru domnul ministru al Justiţiei. Mă surprinde lipsa dumnealui de la şedinţa plenului. Sunt încurcată, nu ştiu cum să apreciez sau cum să interpretez această lipsă. Poate este o poziţie de onoare, poate este o poziţie de demnitate sau poate este reţinere asupra faptului că poate ar fi fost puţin incomodat sau mai mult incomodat să răspundă la întrebări pe care fiecare dintre noi am fi avut să le fi adresat. Poate să răspundă domnul ministru sau poate nu este cazul să răspundă. În orice caz, sunt convinsă că pentru fiecare dintre noi lipsa dumnealui, măcar pentru a-şi susţine proiectul pe legile Justiţiei, pentru mine este un aspect care m-a derutat şi care probabil se va reflecta nu ştiu cum şi în ce măsură în votul pe care îl voi exprima".

Şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a criticat proiectul din punct de vedere managerial. Ea a arătat că în acest moment, dacă ar intra în vigoare proiectul, ar fi o problemă de adminisitrare a Justiţiei, un rol important revenind Curţii Supreme care va prelua bugetul instaneţelor. „Noi nu avem de niciunele, nici măcar pentru noi”, arată Tarcea.

Victor Alistar, membru îl CSM din partea societăţii civile, a declarat că el o să voteze favorabil acest proiect de lege, dar cu anumite observaţii. „Trecerea Inspecţiei Judiciare la ministerul Justiţiei este o eroare”, arată Alistar care ar fi una din hibele proiectului. Acelaşi lucru l-a declarat anterior începerii şedinţei şi postului Antena 3. Alistar a criticat şi modul în care ministrul Justiţiei face propunerile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Public, care ar ajunge până la numirile în funcţiile de procuror-şef de birou.

„Lovesc în sistemul judiciar”

UPDATE 12.00 Discuţiile dintre membrii CSM, pe proiectul legilor Justiţiei, sunt aprinse în şedinţa CSM.

Judecătoarea Andrea Chiş, membru în CSM, arată că societatea are nevoie de un procuror independent să facă urmărirea penlă şi de un judecător independent să soluţioneze procesele. „Ministrul Justiţiei este cel care va ţine în mână sabia lui Damocles”, arată Chiş, referindu-se la propunerea ca Inspecţia Judiciară să treacă în subordinea ministrului Justiţiei. Magistratul a criticat şi propunerea potrivit căreia magistraţii pot răspunde material pentru deciziile pe care le dau. „Aparent sunt populiste, în favoarea societăţii, dar în realitate lovesc în sistemul judiciar. În ultima perioada am sesizat o serie de atacuri la adresa sistemului judiciar”, arată Chiş.

Un alt membru în CSM, reprezentant al magistraţilor de la judecătorii (instanţa cea mai mică de judecată din sistemul judiciar-nr) arată că cei care l-au votat în CSM au respins în bloc anumite propuneri. „Propuneri care sunt pionii acestor modificări”, arată acesta. „Fără a avea un studiu de impact observăm direct că propunerile au un efect negativ, şi asupra sistemului judicar şi asupra societăţii”, arată magistratul.

„Calul troian” din cetatea Justiţiei

UPDATE 11.40 Judecătorul Bogdan Mateescu, membru în CSM, a afirmat în Plenul CSM că discursul public privind Justiţia ar fi unul manipulator. El susţine că Guvernul a arătat că nu cunoaşte detaliile din sistemul judiciar.  „Ministrul Justiţiei nu a ţinut cont de propunerile noatre din aprilie”, a  declarat Mateescu. Acesta s-a arătat nemulţumit de propunerea potrivit căreia Inspecţia Judiciară este trecută în subordinea ministrului Justiţiei.

"Înghit din ce în ce mai greu discursul public, manipulator la adresa realităţii din sistemul de justiţie. Da, nu este perfect. Da, societatea are aşteptări şi eu şi noi şi toţi avem aşteptări (...). Însă am rugămintea către toţi factorii de decizie să nu distorsioneze realitatea, să nu manipuleze discursul public şi să creeze propuneri coerente şi în scopul respectării independenţei sistemului judiciar în ansamblul său reglementat de către Constituţie ca autoritate judecătorească, pentru că acesta este un câştig al cetăţeanului şi nu al judecătorului sau procurorului. Mi-am manifestat regretul şi vreau să vă mulţumesc eu însumi pentru că împreună am încercat să îndreptăm ceva prin propriile observaţii care nu am certitudinea că vor conta în vreun fel. Celelalte nu au contat în marea lor majoritate. Am încercat să îndreptăm dispoziţii aberante (...). Regret doamna preşedinte (Mariana Ghena — n.r.) că nici de data asta ministrul Justiţiei nu a ţinut cont de propunerile noastre şi că multe dintre propuneri se bazează pe crearea artificială a unor pretexte în virtutea atingerii unei părţi a independenţei judecătorului şi mă refer aici exact la chestiunea legată de Inspecţia Judiciară", a declarat Mateescu.

Procurorul Florin Deac, membru în CSM, arată că acest pachet legislativ este un atac la puterea judecătorească şi că magistraţii nu au fost consultaţi. El a criticat faptul că preşedintele României este scos din procedura de numire a procurorilor şefi. „Nu trebuie să introducem în cetatea Justiţiei acest cal troian”, a spus magistratul.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, arată că acest proiect trebuie avizat negativ, „dar cu fermitate”. „Trebuie să transmitem un mesaj opiniei publice”, a  spus Lazăr. Procurorul general a arătat că el deja şi-a spus şi public punctul de vedere, prividn avizarea negativă a proiectului.

Judecătoarea Gabriela Baltag, membru în CSM: „Acest pachet de legi nu este al nostru. Este al societăţii”. „Cred că a respinge în bloc acest pachet de legi este o greşeală. Noi am muncit la mai multe propuneri pentru acest proiect de amploare”, arată Baltag. Judecătoarea s-a declarat surprinsă de propunerea colegilor pentru un „aviz negativ şi mai ales vehement”.

„Se doreşte subordonarea Justiţiei de către Executiv”

UPDATE 11.15 Reprezentantul Asociaţiei Procurorilor din România (APR), prin videoconferinţă: „Acest pachet legislativ constituie un regres pentru sistemul judiciar. APR a avizat negativ acest pachet legislativ. Din majoritate propunerilor noi am constatat că justiţia va fi sub control politic, Ministerul Public va fi condus de ministrul Justiţie, care va fi un veritabil procuror general. Toate aceste aspecte conduc practic spre o singură concluzie, noi ne-am exprimat un punct de vedere.”

Acesta arată că propunerile MJ nu garantează independenţa procurorilor. „Dacă proiectul trece, ne vom întoarce în anul 1992” arată magistratul. El susţine că tot ce a câştigat Justiţia în ultimii ani s-ar pierde dacă trece acest proiect de lege. „Trebuie transmis un mesaj foarte ferm, că prin această iniţiativă se doreşte subordonarea Justiţiei de către Executiv”, a concluzionat reprezentantul APR. El a cerut ca CSM să avizeze negativ acest proiect de lege. 

Lipsa studiilor de impact, criticată

UPDATE 10.30 Solicitări din partea reprezentanţilor Asociaţiei Procurorilor din România (APR) şi al Forumului Judecătorilor din România (FJR) de a participa la discuţii. Reprezentatul FJR cere amânarea discuţiilor pe proiectul de lege cu o săptămână. „Noi considerăm că proiectul nu are la bază studii de impact”, arată reprezentantul FJR. Magistratul dă ca exemplu problema resurselor umane, cum ar fi admiterea la INM sau promovarea în funcţii, sau modul în care sunt alcătuite comisiile pentru analizarea candidaturilor magistraţilor care vor să promoveze, pe modelul Curţii Supreme.

„Dacă se va discuta astăzi, noi am făcut foarte multe observaţii. Sperăm să nu fie o supriză pentru colegii noştri. Îmi pare rău că domnul ministru nu este prezent astăzi, viziunea acestuia nu apare în scris. Acest proiect va influenţa magistratura în mod negativ. Avem impesia că nu se doreşte un corp al magistraţilor tineri, curajoşi, dar se doresc  magistraţi blazaţi şi manevrabili, poate slab pregătiţi, din moment ce se doreşte reducerea bazei de selecţie. Cel mai rău lucru, timoraţi (magistraţi-nr), având în vedere modificările privind Inspecţia Judiciară şi răspunderea materială a magistraţilor”, arată reprezentantul FJR.

Şedinţa CSM este trasmisă live pe site-ul CSM.

„Domnule Alistar, îl substituiţi astăzi pe ministrul Justiţiei?”

Victor Alistar i-a pus mai multe întrebări reprezentantul FJR, de ce cere amânarea discuţiilor, iar la un moment dat Andrea Chiş, judecător şi CSM, a luat cuvântul şi l-a intreabat pe acesta: „Domnule Alistar, îl substituiţi astăzi pe ministrul Justiţiei? Că aşa pare din întrebările pe care le adresaţi!”

Procurorul Codruţ Olaru, membru în CSM,  l-a întrebat pe reprezentantul FJR dacă este benefic pentru magistraţi proiectul de lege.
Reprezentant FJR: „Proiectul conţine şi propuneri ale CSM, ale magistraţilor, care s-au formulat de-a lungul timpului. Acestea reprezintă corecţii ale sistemului actual. Noi vorbim aici de modificarea sistemică, de mare impact, care va afecta evoluţia în magistratură: admitere, promovare, control, prin Inspecţia Judiciară etc. Vorbim de creşterea vechimii, adică admitere la INM- 30 de ani, cursuri, apoi stagiatură”.
„Modificările majore au un impact major negativ. Considerăm că negativ. Întregul proiect ar modifica radical magistratura. Nu trebuie să treacă mai departe fără studii de impact, nu în foma aceasta”.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru în CSM: Cine ar fi trebuit să facă studiile de impact?
Reprezentant FJR: „Cel care a iniţiat proiectul, ministerul Justiţiei”.

Alistar crede că o să fie un aviz pozitiv

UPDATE 10.00 Victor Alistar, membru în CSM din partea societăţii civile, a declarat la Antena 3 că probabil o să fie un aviz pozitiv, cu anumite observaţii. „Este foarte probabil să fie un aviz pozitiv cu observaţii”, a declarat Alistar. El a precizat că una din observaţii ar fi ca Inspecţia Judiciară să nu treacă la Ministerul Justiţiei.

UPDATE 09.30 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a anunţat că nu o să participe la şedinţa CSM. „Nu vreau să devin apărătorul propunerlor pe care le-am făcut”, a declarat Tudorel Toader. 

„Nu voi merge, pentru că eu am vorbit cu CSM, am făcut dezbateri publice, lucrurile sunt cunoscute. Nu vreau să se creeze astăzi un moment în care eu să devin apărătorul propunerilor pe care le-am făcut. CSM să rămână în spaţiul garantului independenţei Justiţiei, să dezbată soluţiile şi să îşi exprime avizul consultativ", a declarat Toader la sediul MJ.

Întrebat cum comentează declaraţia dată de procurorul general Augustin Lazăr, care a spus că, probabil, CSM va da un aviz negativ, Toader a replicat: „Va fi negativ şi în legătură cu multele propuneri pe care le-am reţinut în proiectul de lege, propuneri venite de la CSM? Eu nu aş fi sigur, pentru că avizul nu se dă în bloc pe proiectul de lege, avizul se dă pe fiecare soluţie legislativă în parte. Prin urmare, la Legea 317 privind organizarea şi funcţionarea CSM, am reţinut majoritatea propunerilor formulate de CSM. Să nu îmi spuneţi că, astăzi, CSM va fi împotriva soluţiilor propuse de CSM. Sunt trei legi fundamentale care reglementează activitatea din Justiţie. Se va da aviz pe fiecare articol, pe fiecare soluţie în parte şi nu pe lege în ansamblul ei".

UPDATE 09.00 Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat înainte de şedinţa CSM că "în mod normal ar trebui să fie aviz negativ" asupra proiectului de modificare a legilor Justiţiei, "dacă vrem să fie ridicată monitorizarea MCV".

„Este o zi importantă deoarece Consiliul Superior al Magistraturii analizează proiectul privind legile Justiţiei. Este evident că proiectul a fost criticat de colegii noştri magistraţi, a fost criticat de experţii Comisiei Europene şi, în mod normal, ar trebui să avem un aviz negativ, asta în condiţiile în care dorim să se ridice monitorizarea MCV”, a spus Augustin Lazăr, la intrare în sediul CSM.

Şedinţa CSM

Potrivit ordinii de zi publicate pe pagina de internet a Consiliului, plenul va discuta "Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", scrie Agerpres.

Pe 31 august, CSM anunţa că va da un aviz pe proiectul MJ de modificare a legilor Justiţiei în ultima săptămână a lunii septembrie, după ce va consulta instanţele, parchetele, INM, Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecţia Judiciară, precum şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Pe 30 august, Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de modificare a legilor Justiţiei, trimis pentru avizare la CSM de ministrul Tudorel Toader.

"Proiectul îşi propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete, numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, reglementarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor", se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Proiectul conţine o serie de modificări anunţate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiţiei, preluarea Inspecţiei Judiciare de către MJ, precum şi înfiinţarea unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

Referitor la numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT, proiectul prevede că aceştia vor fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

"Modificarea formulei de numire în aceste funcţii dă eficienţă atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenţei sistemului judiciar, cât şi dreptului şi obligaţiei ministrului Justiţiei de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului Justiţiei un rol în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere menţionaţi mai sus, dându-se substanţă prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie care prevede că 'procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei'", se arată în expunerea de motive.

Conform aceleiaşi surse, ministrul Justiţiei va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcţiile de conducere, având obligaţia ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puţin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcţia de conducere.

Referitor la Inspecţia Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiţiei, măsură "menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat şi al controlului reciproc între acestea".

"Aspectele de fond privind procedura disciplinară în faţa Inspecţiei Judiciare şi a secţiei Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecţiei, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiţi prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puţin 10 ani vechime în magistratură", se menţionează în expunerea de motive.

Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, să se reglementeze organizarea şi funcţionarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.

Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se mai numără instituirea condiţiei vârstei minime de 30 de ani şi a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum şi susţinerea testului psihologic şi verificarea bunei reputaţii, anterior susţinerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.

Se mai prevede, printre altele, creşterea la opt ani a vechimii minime în funcţia de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecţiei Judiciare şi abrogarea dispoziţiei care prevede gestionarea bugetului instanţelor de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.