CSM: Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este o agresiune la principiile statului de drept

CSM: Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este o agresiune la principiile statului de drept

Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat faţă de proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc

Consiliul Superior al Magistraturii a preluat dezbaterea din mass-media a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc şi a analizat prevederile acestuia. CSM s-a sesizat în calitatea sa de garant al independenţei justiţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană - CSM reaminteşte următoarele prevederi ale Constituţiei Romaniei:

Art. 152 - Limitele revizuirii

(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.”
 
 În ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România,  reamintim textele constituţionale, după cum urmează:

 Art. 124 - Înfăptuirea justiţiei
 (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
 (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii
 
 Art. 125 - Statutul judecătorilor
 (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
 (2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

 Art. 126 - Instanţele judecătoreşti
 (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
 (2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
 (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

Art. 128 - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Art. 131 - Rolul Ministerului Public
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
 
Art. 132 - Statutul procurorilor
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
 
Consiliul Superior al Magistraturii
Art. 133 - Rolul şi structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept“, se arată în comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce autonomie vrea UDMR: magistraţi maghiari chiar şi în CSM

Comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii apare după ce în presă a fost publicat proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

UDMR a propus proiectul legislativ prin care judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, cu populaţie maghiară numeroasă, să formeze, oficial,  o regiune autonomă.

Liderii maghiari propun reorganizarea judecătoriilor pe criterii etnice, nu pe criterii de competenţă. „2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu-Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş (...) să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti“, se arată în proiectul de lege. Ori Constituţia României spune clar că „propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)“. Deci fără implicarea politicului.

UDMR vrea şi în CSM: „un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc face parte din CSM şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune“.

„În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel prin reorganizarea curţilor de apel Târgu-Mureş şi Braşov“, mai este prevăzut în proiect.

Limba maghiară, oficială în regiune

„Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general“, se arată la articolul 87. De altfel, maghiarii vor şi actele juridice să fie redactate bilingv.

Şi învăţământul ar suferi modificări, conform proiectului. „Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii“, precizează UDMR.

Citeşte şi:

Autonomia Ţinutului Secuiesc încalcă toate cotloanele Constituţiei

AMBIŢIE Proiectul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, lansat în dezbatere publică de UDMR, sfidează, pur şi simplu, Legea Fundamentală a României. Politicienii maghiari susţin că legea poate fi adoptată fără să se schimbe actuala Constituţie.

Ce conţine proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Limba maghiară, alături de cea română, este limbă oficială

Paragrafe din controversatul proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc au fost publicate în exclusivitate de hotnews.ro. Constitutirea Ţinutului Secuiesc ca o regiune autonomă cu personalitate juridică, publicarea în limba maghiară a hotărârilor de guvern care interesează regiunea şi considerarea limbii maghiare, alături de cea română, drept limbă oficială în regiune se numără printre doleanţele maghiarimii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: