CSM nu ştie cum să interzică defilarea corupţilor în cătuşe la TV

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se gândesc la imaginea inculpaţilor care sunt scoşi încătuşaţi din Parchete şi vor să stopeze acest „spectacol” mediatic ce le lezează suspecţilor dreptul la imagine. Săptămâna aceasta, magistraţii vor  face o analiză privind practicile din alte state.

După ce a restricţionat accesul presei la informaţii din dosare înainte ca procurorii să finalizeze anchetele, dar şi după, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vrea să ia o nouă măsură care să protejeze imaginea suspecţilor anchetaţi. Membrii CSM consideră că filmarea inculpaţilor cu cătuşe la mâni este un spectacol care trebuie estompat. Reacţia acestora vine după semnalul preşedintelui Klaus Iohannis, care, nu cu multă vreme în urmă, declara că este nevoie de o schimbare de legislaţie pentru ca la televizor să fie „mai puţin zornăit de cătuşe”.

Deocamdată însă membrii CSM nu ştiu cum vor să împace capra, adică dreptul la imagine al suspecţilor, cu varza, care în cazul de faţă ar fi dreptul presei la liberă informare. Aşa că pentru moment au decis să se uite în ograda altor ţări mai evoluate pentru a găsi soluţii la această spinoasă problemă.

Modelul francez

Judecătorul Adrian Bordea arată că este prematur de discutat despre ce va decide CSM în privinţa practicii scoaterii inculpaţilor cu cătuşe din sediile de parchet.

Acesta crede că, prin tradiţie, vom prelua modelul francez. ”E dificil de discutat la momentul acesta. Săptămâna aceasta încercăm să analizăm elementele de drept comparat, să vedem ce se potriveşte la noi şi până unde am putea merge în legătură cu constrângerea presei. Noi avem un model francez în cultura noastră juridică. Cred că tot la francezi ne vom raporta. În Franţa se dă doar ştirea, fără alte detalii şi fără imagini cu oameni încătuşaţi”, a explicat pentru „Adevărul” Adrian Bordea.

Cristian Danileţ  susţine că noile reglementări au în vedere respectarea dreptului la imagine al suspecţilor, pentru ca România să nu mai fie condamnată la CEDO.

”Dincolo de interesul public, este vorba şi de protejarea imaginii persoanelor reţinute sau arestate, care beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. În această ultimă privinţă există nişte reglementări în legislaţia CNA, care interzic ca imaginile cu persoane încătuşate să fie date pe post. Avem deja trei condamnări la CEDO în ultimii doi ani, în care ni s-a atras atenţia asupra acestui aspect. Trebuie să prevenim alte condamnări”, a declarat judecătorul.  

Un semnal politic

Analistul politic Adrian Zăbavă crede că decizia pe care o vor lua magistraţii va ţine cont de semnalul politic. „Există un interes din partea decidenţilor politici în acest sens. Mă refer la declaraţiile preşedintelui Iohannis după intrarea în funcţie, chiar şi declaraţiile premierului Ponta şi ale altor factori politici, care spun că trebuie respectat dreptul inculpaţilor. Ei au o problemă clară de imagine atunci când lumea îi vede cu cătuşe la mâini”, a declarat analistul.

La rândul său, sociologul Mircea Kivu arată că dreptul la imagine nu este respectat. ”Eu nu cred că oamenii ăştia care ne sunt arătaţi la televizor ar fi putut să o ia la fugă dacă n-ar fi avut cătuşe. E clar că aici este vorba doar de un efect de imagine. Sigur, acestea sunt consideraţii care nu ţin cont de lege. În acest caz nu pot să spun decât că acele prevederi trebuie schimbate din motivele pe care tocmai le-am invocat”, a declarat Mircea Kivu.

Poliţia exclude renunţarea la cătuşe

Indiferent de decizia care va fi luată, CSM va fi nevoit să colaboreze cu mai multe instituţii: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General şi chiar Consiliul Naţional al Audiovizualului. Asta pentru că magistraţii doar dispun, nu şi execută, susţine judecătorul CSM Cristian Danileţ. Cele care execută sunt organele de poliţie, care folosesc, la rândul lor, regulamente sau ordine interne.

Poliţiştii nici nu pun problema renunţării la cătuşe sau a aplicării diferenţiate, de la caz la caz, a procedurilor de escortare a celor reţinuţi sau arestaţi.
”Nu se pune problema să se renunţe la cătuşe, ar fi o încălcare a legislaţiei. S-a dat mandat, l-am încătuşat. Ori îi încătuşezi pe toţi, ori nu încătuşezi niciunul. Codul Penal nu e selectiv. Procedurile sunt standard. Problema ridicată de CSM poate fi rezolvată altfel: inculpaţii să nu mai fie scoşi direct în stradă atunci când sunt scoşi din Parchete pentru ca presa să nu-I mai poată filma. Iar pentru asta nu este nevoie de o schimbare a regulamentelor, ci doar de o dispoziţie internă”, a declarat pentru „Adevărul” Marin Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

Presa, decuplată de la informaţiile din dosare

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în 2014, ca presa să nu mai aibă acces la referatele şi rechizitoriile dosarelor de corupţie, ci doar la extrase din care se vor elimina mare parte din date. Astfel, membrii CSM au aprobat în mai anul trecut ghidul de comunicare dintre presă şi magistraţi, care, spun ei, a fost corelat cu Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală, iar articolul 27 din acest document spune:  „La cerere, reprezentanţilor mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, (...) punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competenţa procurorului, luarea măsurii reţinerii şi sesizarea instanţei competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive”, se arată în articol.

Practic, documente precum referatele sau rechizitoriile întocmite de procurori sunt golite de conţinut înainte de a fi distribuite presei. În mare parte, aceste documente prin care se cere arestarea preventivă a suspecţilor sau prin care ei sunt trimişi în judecată sunt o analiză a probelor pe care le deţine Parchetul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite