UPDATE CSM a avizat favorabil candidatura procurorului Felix Bănilă la conducerea DIICOT

Secţia pentru procurori a Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) a dat marţi aviz favorabil candidaturii procurorului Felix Bănilă la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), candidatură propusă de ministrul Justiţiei.

UPDATE:  Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil candidatura lui Felix Bănilă la şefia DIICOT. Avizul, ce are un caracter consultativ, urmează să fie trimis ministrului Justiţiei, iar acesta din urmă să trimită propunerea către preşedintele României.

Avizul CSM este consultativ, urmând a fi motivat şi transmis ministrului Justiţiei.

„Urmează potrivit legii. Dânşii vor redacta avizul, îl vor trimite la ministerul Justiţiei, avizul este consultativ, eu voi trimite solicitarea către preşedintele Republicii, indiferent de aviz, pentru că repet este consultativ”, a spus Tudorel Toader, la ieşirea de la CSM.

Klaus Iohannis poate refuza numirea lui Felix Bănilă în funcţia procuror şef al DIICOT.

UPDATE: Felix Bănilă, propunerea Ministerului Justiţiei pentru funcţia de şef al DIICOT, a afirmat marţi, în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, că activitatea din cadrul Direcţiei este una de echipă, precizând că procurorul nu trebuie să se erijeze într-un stăpân absolut al urmăririi penale.

"Am în vedere şi că activitatea din cadrul DIICOT este o activitate în principal de echipă, iar echipa trebuie înţeleasă în adevăratul sens al cuvântului şi pe principii iniţial de egalitate. Este adevărat că procurorul este şeful urmăririi penale, o ştim cu toţii, însă el nu trebuie să se erijeze într-un stăpân absolut al urmăririi penale, el trebuie să fie un adevărat lider şi ştiţi ce vreau să spun prin aceste termen de lider. Şi, de aceea, trebuie să înţeleagă cu ce se confruntă şi ceilalţi membri ai echipei, să le ofere ajutorul de care au nevoie", a declarat acesta.

UPDATE: Procurorul Felix Bănilă, propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, a criticat, marţi, activitatea strcuturii conduse în prezent de Daniel Horodniceanu, precizând că numărul dosarelor nesoluţionate a crescut cu 15 la sută.

"A scăzut numărul dosarelor soluţionate de procurorii structurii în 2017 în raport cu 2016 şi ceea ce este îmbucurător că a crescut uşor numărul rechizitoriilor. (...) A crescut stocul dosarelor rămase nesoluţionate, iar creşterea este procentuală destul de importantă - 15 la sută. (...) Analiza activitatii judiciare nu trebuie neglijată pentru că practic aceasta este finalitatea urmăririi penale. În faţa instanţelor de judecată sau în urma judecăţii proceselor ca urmare a legislaţiei, se poate observa nivelul performanţelor şi efortul depus de colegii noştri. Ceea ce eu am remarcat ca urmare a analizei activităţii judiciare este faptul că au existat un număr de 76 de inculpaţi achitaţi, iar dintre aceştia 20 au fost arestaţi preventiv. Nu vreau să mă erijez într-un critic al acestei structuri, însă se impune analizarea acestor aspecte şi trebuie să vedem ce se poate face pentru a reduce acest indicator pentru că este un indicator negativ", a declarat Felix Bănilă, citat de Mediafax.

Acesta a mai precizat că dintre cauzele duse până la capăt la nivelul DIICOT, 13 dosare au fost soluţionate după împlinirea dreptului de prescripţie.

"Ceea ce am mai constatat eu este că 12 din procurorii DIICOT au fost delegaţi în funcţii de conducere şi doar unul este delegat la o altă unitate, respectiv consilierul procurorului şef al DIICOT. Mi se pare nefiresc ca funcţiile de conducere să nu fie ocupate pentru că acestea blochează din schemă şi blochează activitatea de execuţie", a completat Felix Bănilă.

UPDATE: Procurorul Felix Bănilă a declarat că nu cunoaşte nicio limbă străină la un nivel suficient de avansat pentru a o vorbi fluent. „Veţi exercita o funcţie de reprezentare, cunoaşteţi vreo limbă străină?", l-a întrebat pe Felix Bănilă procurorul Tatiana Toader.

„Am câteva noţiuni de limbă engleză, franceză şi rusă, dar nu pot spune că stăpânesc o limbă străină pentru a înţelege perfect sau pentru a o vorbi fluent. Una dintre preocuparile mele este si aceasta”, a răspuns magistratul.

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a comentat critic, chiar în şedinţa CSM în care este audiat candidatul pentru funcţia de procuror-şef DIICOT, alături de procurorul general al României, scrisoarea procurorilor de la Braşov care au cerut suspendarea deciziilor CCR.

„Am să vă invit să mergem împreună să avem o discuţie cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, pentru că e inadmisibil (...), vin de la INM, sunt pregătiţi pe componenta europeană, norme juridice, dar să ne ceară lucruri din acelea - suspendaţi deciziile Curţii Constituţionale - denotă cu totul şi cu totul altceva. Deci avem nevoie de procurori foarte bine pregătiţi, să le consolidăm statutul, independenţa, pentru că ele sunt în Constituţie (...). Să avem o discuţie măcar aşa, pentru lămurire, să vedem şi noi cum este posibil ca un procuror sau un grup de procurori să ceară suspendarea deciziilor Curţii Constituţionale şi altele dintre cerinţele de acolo", a afirmat Tudorel Toader la CSM. Augustin Lazăr se afla pe scaunul de lângă ministru.

Tudorel Toader făcea referire la o scrisoare deschisă a procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, care au cerut suspendarea oricărei decizii a CCR pe legile justiţiei până la răspunsul Comisiei de la Veneţia.

Ministrul Justiţiei a acuzat, în acelaşi context, existenţa în spaţiul public a unor dezinformări cu privire la pericolul de a fi afectată independenţa procurorilor.

"Sigur, spaţiul public este plin de dezinformări. Procurorii au independenţa soluţionării cauzelor, nimeni nu întreabă ce probe s-au administrat, nu s-au administrat, ce soluţie s-a dat sau alta. Constituţia spune că sunt magistraţi, sigur, cu diferenţele specifice celor două demnităţi (cea de judecător şi cea de procuror - n.r.)", a arătat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a criticat marţi, la Secţia pentru procurori a CSM, activitatea DIICOT, precizând că în prezent sunt dosare în cadrul structurii de parchet care trenează de 11 ani şi că ar vrea să cunoască şi sumele cheltuite în anchete.

„Am mai spus şi o repet că mi se pare absolut inadminisibil ca o cauză la urmărire penală să treneze 11 ani şi să nu fie soluţionată. Dacă stai cu un dosar nerezolvat s-a dus principiul acela cu celeritatea soluţionării, de soluţionare într-un termen rezonabil. Dacă vor fi trimişi în judecată presupuşii făpturitori cel mai probabil ne îndreptăm spre prescrierea urmăririi penale. Am întrebat şi pe contracandidatul domnului Bănilă cum poate fi justificată această întârziere, probabil şi procurorul general cunoaşte, domnia sa probabil e preocupat de un răspuns. Candidatul a prezentat cerinţa de transparenţă a cheltuirii banilor din fondurile alocate DIICOT. Ştim că în momentul acesta e o discuţie publică foarte acută privind nevoia societăţii de a cunoaşte câţi bani se cheltuie în efectuarea urmăririi penale. Sunt curios în dosarul acela cam câţi bani s-au cheltuit”, a spus ministrul Tudorel Toader.

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat marţi, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), că îi doreşte succes lui Felix Bănilă, candidat la conducerea DIICOT, indiferent dacă avizul pe care acesta îl va primi de la Secţia pentru procurori va fi pozitiv sau negativ.

"Doresc succes domnului Bănilă, indiferent de avizul pe care îl veţi da, repetând convingerea că nu vom delibera chiar în cinci minute sau în zece minute, că va fi o deliberare (...) pe fond, riguroasă, obiectivă, în raport cu cerinţele DIICOT", a spus Toader, citat de Agerpres.

El a subliniat că Felix Bănilă a susţinut în faţa comisiei de la Ministerul Justiţiei un interviu "aplicat", demonstrând faptul că ştie care sunt problemele cu care se confruntă DIICOT şi are soluţii pentru remedierea lor.

"Cine nu are funcţie, se uită la faptul că va fi şef, să spunem dânsul. Dar în realitate este un contract managerial care are mult mai multe obligaţii decât libertăţi, care îţi răpeşte în viaţa personală bună parte din timp, dar, sigur, avem procurori devotaţi pregătiţi. Eu mă aşteptam ca să fie mulţi, foarte mulţi, la această selecţie pentru desemnarea procurorului şef", a mai spus Tudorel Toader.

UPDATE: Procurorul Felix Bănilă a ajuns cu cu puţin timp înainte de ora 9.45 la sediul CSM, unde Secţia pentru procurori discută avizarea propunerii ministrului Justiţiei de numire la conducerea DIICOT.

”Am încredere în potenţialul meu”, a declarat Bănilă care şi-a exprimat şi încrederea în raţionamentul colegilor săi care trebuie să avizeze propunerea.

Întrebat despre planul managerial pe care-l are în vedere, Bănilă a spus că şedinţa va fi transmisă live şi fiecare poată să audă ce are de spun.

De asemenea, răspunzând altei întrebări, Bănilă a precizat că-l recomandă pentru această funcţie experienţa de peste 20 de ani.

"Cei 22 de ani de activitate, experienţa profesională şi cred că am toate calitătile necesare ocupării acestei funcţii", a mai spun Felix Bănilă.

Acesta a explicat jurnaliştilor că, dacă propunerea de numire a sa la şefia DIICOT se va concretiza va fi ”mult mai deschis”.

La audierea procurorului Felix Bănilă este prezent şi ministrul justiţiei, Tudorel Toader. Acesta nu a vrut să dea declaraţii jurnaliştilor la intrare în sediul CSM. „Nu trebuie să întârzii şi atâta tot. Nu vă imaginaţi că ţin conferinţă de presă aici”, a spus Tudorel Toader, întrebat ce-l recomandă pe Bănilă pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Ştirea iniţială: Mandatul lui Daniel Horodniceanu la conducerea DIICOT a expirat în 19 mai, fiind apoi prelungit cu şase luni, conform procedurii.

Şedinţa secţiei pentru procurori va avea loc marţi, începând cu ora 10.00.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat care au fost motivele pentru care l-a propus pe Oliver-Felix Bănilă la conducerea DIICOT, în detrimentul actualului şef al instituţiei, Daniel Horodniceanu, spunând că a analizat activitatea desfăşurată de cei doi candidaţi, după care a tras linie şi a anunţat propunerea sa.

“Eu am trimis scrisoarea către procurorul general al republicii când am declanşat procedura de selecţie, rugându-l să anunţe tot sistemul pentru cei care îndeplinesc condiţiile legale şi vor să fie şefi să vină, să am baza mare de selecţie. N-au venit decât doi, cel care este încă în funcţie şi cel pe care l-am propus. Alegi din ce ai. Sigur aveam şi varianta să nu propun pe niciunul. Dacă nu propun pe niciunul, ar fi însemnat că Horodniceanu nu a îndeplinit condiţiile până acum”, a afirmat Tudorel Toader.

El a spus că îi cunoaşte foarte bine pe cei doi candidaţi, amândoi fiindu-i studenţi la Facultatea de Drept de la Iaşi, ei având experinţă în funcţii manageriale şi fiind şefi de unităţi.

Întrebat de ce l-a preferat pe Oliver-Felix Bănilă în detrimentul lui Daniel Horodniceanu, ministrul Justiţiei a spus că în cadrul interviului l-a întrebat pe actual şef al DIICOT care este termenul de prescripţie a cauzelor şi care este situaţia achitărilor.

“De ce l-am preferat, şi e prima oară când spun, dar nu e răspunsul complet, nu sunt toate considerentele, dar, spre exemplu, la interviu l-am întrebat pe domnul Horodniceanu cum stăm cu termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor? (…) Cum se explică faptul că avem dosare la urmărire penală la DIICOT de 11 ani, neterminat? Aia e prescripţie sigură. (…) După aceea, cum stăm cu achitările? Nu vreau să vă rog să faceţi exerciţiul mintal, psihic, de sănătate, social, de care vreţi, al celui care stă un an, doi, trei, şapte, nevinovat, iar după aia vine instanţa să spună achitat, fapta nu există, sau nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”, a explicat ministrul Justiţiei.

El a precizat că în cele din urmă comisia a analizat activitatea desfăşurată de cei doi candidaţi şi a tras linie.

Felix Banilă, în vârstă de 46 de ani, este procuror la Parchetul Tribunalului Bacău. În perioada 2010 - 2017, el s-a aflat la conducerea Parchetului Tribunalului Bacău. În 2016, Bănilă a candidat pentru un post în CSM, fără succes.   

Conform legii, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Mandatul lui Daniel Horodniceanu la conducerea DIICOT a expirat în 19 mai, fiind apoi prelungit cu şase luni, conform procedurii.