CSM a cerut DNA revocarea procurorului care s-a opus disjungerii Dosarului Colectiv. Reacţia DNA

Imagine: Facebook

CSM a cerut DNA revocarea procurorului care s-a opus deciziei Curţii de Apel de disjungere a Dosarului Colectiv şi schimbării încadrării juridice în cazul unor inculpaţi, cum ar fi şi Cristian Popescu Piedone, ceea ce le-ar fi redus pedepsele. Procurorul DNA a cerut recuzarea judecătorilor în acest caz. Cererea CSM a primit un răspuns dur de la DNA care susţine că o astfel de solicitare creează „un precedent periculos”.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea dosarului “Colectiv” şi a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare formulate de DNA în cauză. (unanimitatea voturilor valabil exprimate - 5 Da, 4 Nule), transmite Hotnews.ro

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea procurorului şef DNA pentru a evalua posibilitatea revocării domnului procuror, titular al cererii de recuzare, în temeiul art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Replica DNA

DNA susţine, într-un comunicat de presă că „a luat cunoştinţă cu vădită îngrijorare” de hotărârea CSM „prin care s-a apreciat că procurorul care îşi exercită în instanţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege ar trebui înlăturat”.

Mai jos comunicatul DNA:

• Potrivit Ordinii de zi soluţionate la data de 29 iunie 2021, Secţia pentru judecători a constatat că, urmare a unei cereri argumentate de recuzare formulate de procuror la unul din termenele de judecată în dosarul “Colectiv”, judecătorilor din complet, dar şi celor învestiţi cu soluţionarea cererii respective, le-a fost afectată independenţa şi imparţialitatea.
• DNA precizează că Inspecţia judiciară nu a solicitat opinia instituţiei la întocmirea raportului care a stat la baza hotărârii Secţiei pentru judecători, cum ar fi fost legal şi firesc.
• După comunicarea Hotărârii Secţiei pentru judecători anterior menţionate, precum şi a Solicitării de revocare a procurorului, vom decide asupra demersurilor legale pe care le vom întreprinde.
• DNA apreciază că hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM este de natură să creeze un precedent periculos, întrucât formularea unei cereri de recuzare de către procuror este un demers legal prevăzut de Codul de procedură penală. Mai mult decât atât, potrivit Legii de organizare judiciară, procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seamă de probele administrate în cauză (art. 67 din Legea 304/2004).

Filmul evenimentelor

Pe 14 iunie, instanţa ar fi trebuit să înceapă dezbaterile finale în dosarul Colectiv şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone.

Cei doi magistraţi au avut însă opinii diferite pe schimbarea încadrării, iar Adina Pretoria Dumitrache a propus ca dosarul să fie împărţit în două. Propunerea a dus la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, pe de altă parte, trecându-se chiar la ameninţări cu amenzi din partea magistratului, conform Agerpres.

"Vreţi să fiţi amendaţi? Respectaţi-mi şedinţa de judecată. Ştiu că sunt multe emoţii. Haideţi să nu intrăm în panică. (...) Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniştiţi", a încercat judecătoarea să calmeze atunci spiritele.

Cu toate că majoritatea celor prezenţi în sala de judecată s-au opus, instanţa a dispus împărţirea dosarului în două:

• în primul dosar ar fi urmat să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond ar fi trebuit să înceapă imediat.
• în al doilea dosar ar fi urmat să fie dezbateri, într-un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie - Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc. În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.

Pe 15 iunie, situaţia s-a schimbat. S-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat, care a decis ca cele două dosare să fie reunite într-unul singur. Dosarul a primit termen data de 22 septembrie.

Consecinţa este că, în loc ca dezbaterile finale să se încheie a doua zi, aşa cum se stabilise iniţial, procesul a fost amânat pentru la toamnă.

Supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse "mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România".

Potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

• pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei - înlăturarea articolului 309 Cod penal, respectiv consecinţele deosebit de grave;
• pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni;
• în ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.

Pe 16 iunie, la două zile după ce au hotărât ca dosarul Colectiv să fie împărţit în două, iar fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri să fie judecaţi separat de patronii clubului, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti s-au răzgândit.

Ei au decis ca dosarele să fie reunite într-o singură cauză. Consecinţa: în loc ca dezbaterile finale să se încheie miercuri, aşa cum se stabilise iniţial, procesul a fost amânat pentru la toamnă.

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.