Magistraţii urecheză Parlamentul că a uitat de legea care permite recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie

Peste 2.000 dosare de criminalitate economico-financiară cu prejudicii totale de miliarde de lei sunt pe rolul instanţelor FOTO Arhivă Adevărul

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cere public Parlamentului urgentarea procedurii pentru adoptarea legii privind Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti.

Această solicitare vine în urma aprobării, cu observaţii, în şedinţa de joi, a raportului Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Verificările Inspecţiei Judiciare au vizat identificarea cauzelor având ca obiect categoriile de infracţiuni menţionate, analiza modalităţii de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectată soluţionării cauzelor şi la motivele obiective şi subiective care au determinat prelungirea în timp a procedurilor. De asemenea, au fost discutate şi măsurile luate pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor în respectivele cauze penale, cu scopul de a identifica metodele şi practicile pozitive, dar şi vulnerabilităţile şi factorii de risc, în limitele competenţelor instanţelor judecătoreşti.

În urma verificărilor, inspectorii au constatat că în perioada 1 ianuarie 2013 - 1 aprilie 2015, pe rolul Curţii Supreme au fost înregistrate 61 de dosare, în diferite faze procesuale şi având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

„Sub aspectul prejudiciilor înregistrate în aceste cauze, acestea se situează între limita minimă, de aproximativ 7.000 lei şi limita maximă, de peste 300.000.000 euro. În ceea ce priveşte dosarele de recurs şi recurs în casaţie, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 euro şi 52.927.756 lei”, potrivit unui comunicat transmis de CSM.

În ceea ce priveşte curţile de apel şi instanţele arondate, la nivelul lunii aprilie a acestui an se aflau pe rol 2.152 de dosare având ca obiect infracţiunile de spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă, precum şi cele privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Dintre acestea, 1.410 din dosare au o vechime în sistemul judiciar mai mică de un an, 673 - între un an şi trei ani, 60 - între trei şi cinci ani, iar opt dosare sunt mai vechi de 10 ani.

Între 1 ianuarie 2013 şi 1 aprilie 2015, au fost soluţionate 2.813 dosare ce aveau ca obiect infracţiuni economico-financiare care au făcut obiectul controlului.

În ceea ce priveşte prejudiciile stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive pronunţate în intervalul 1 ianuarie 2013 — 1 aprilie 2015, acestea se ridică la peste 1,3 miliarde de lei, adică peste 80.300.000 de euro şi peste 149.000.00 de dolari, la care se adaugă sume mai mici în alte valute.

Klaus Iohannis, critici privind recuperarea prejudiciilor

Ideea înfiinţării unei asemenea agenţii este mai veche, dar demersurile pentru concretizare au început în martie 2015, după ce preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia că doar 10% din prejudicii sunt recuperate.

Astfel, la sfârşitul lunii martie, premierul Victor Ponta anunţa că Guvernul va înfiinţa o agenţie a prejudiciilor pentru recuperarea prejudiciilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti. 

În activitatea ANAF, creanţele rezultate din hotărârile judecătoreşti reprezintă 1% de recuperat, restul de 18 miliarde de lei - trebuie să avem o agenţie care să se preocupe doar de acest lucru”, a spus Victor Ponta.

„Am propus înfiinţarea agenţiei în cadrul ministerului pentru că aici funcţionează deja un oficiu care se referă la procedurile internaţionale în materia sechestrării bunurilor. Va trebui să existe o foarte bună colaborare între instituţii de aici înainte. Oficiul va fi integrat, structurat. Proiectul a fost lucrat cu Ministerul Finanţelor”, a spus şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

Premierul spune că valoarea totală care trebuie recuperată este de 3,2 miliarde lei, dar că de la multe persoane condamnate nu se mai poate recupera nimic.

„De exemplu, Ioan Becali a fost condamnat în 2012 şi trebuie recuperată suma de 17 milioane lei, dar nu figurează cu niciun fel de bun înscris şi evident că nu se va recupera niciun leu, neavând bunuri înscrise. Un alt caz, Sprânceană Samir, 71 de milioane lei, de asemenea nu figurează cu absolut niciun bun, deşi la începutul procesului a avut bunuri, dar nepunându-se sechestru de la început, nu mai figurează cu bunuri la administraţia financiară", a spus Victor Ponta.

Pe 27 mai, Ministerul Justiţiei a realizat proiectul de lege pentru înfiinţarea nei Agenţii de Recuperare a Prejudiciilor din dosarele penale.

Mai multe ştiri pe aceeşi temă:

Peste 2.000 dosare de criminalitate economico-financiară cu prejudicii totale de miliarde de lei sunt pe rolul instanţelor

Peste 2.000 de dosare de criminalitate economico-financiară, cu un prejudiciu total de câteva miliarde de lei, se află pe rolul instanţelor din România în momentul de faţă, se arată într-un raport al Inspecţiei Judiciare.