Criză în Justiţie. CSM amână o decizie privind avizarea OUG privind Legile Justiţiei

CSM presedinti Foto Adevarul

Consiliul Superior al Magistraturii a amânat, marţi o decizie privind avizarea OUG privind Legile Justiţiei, după cum informează publicaţia G4media. Lipsa avizului CSM nu împiedică Guvernul să adopte azi această ordonanţa de urgenţă.

În şedinţa de azi, plenul CSM a luat în discuţie şi a dat aviz cu observaţii doar asupra OUG privind procedura de desemnare a procurorului european din partea României şi a avizat concursul pentru numirea procurorilor în funcţii de execuţie în cadrul Secţiei speciale de investigare a magistraţilor.

Potrivit G4media, lipsa unui aviz din partea CSM nu împiedică adoptarea ei de către Guvern.

„Adevărul” a anunţat luni că Tudorel Toader pregăteşte o nouă OUG pentru modificarea Legilor Justiţiei, urmând ca Secţia pentru Procurori din CSM să fi eliminată din procedura de numire a şefilor marilor Parchete, air şefului Secţiei speciale de investigare a magistraţilor nu ar mai fi subordonat procurorului general.

Care sunt cele mai importante modificări ale Ordonanţei lui Tudorel

Alineatul (1) al art.54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Procurorul general al Parcehtului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.

Prin această modificare, avizul pentru şefii de parchete nu-l mai dă secţia de procurori a CSM, cum e în prezent, ci Plenul CSM (deşi una dintre ambiţiile noilor legi ale Justiţiei era să separe carierele de judecător şi procuror). O modificare similară însă nu-i vizează şi pe judecători, pentru care avizul îl dă în continuare secţia de judecători.  

- La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7’) cu următorul cuprins:

„(7’) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.

Raţiunea acestei modificări este de a-l obliga pe preşedinte să emită decretul de numire la propunerea ministrului Justiţiei, altminteri instituţia poate rămâne fără conducător. De exemplu, acum DNA este condus de un procuror şef cu delegaţie, întrucât preşedintele a refuzat repetat numirea Adinei Florea la şefia DNA. 

- La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

„(6) Ori de câte ori codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”

Această prevedere scoate practic Secţia pentru investigarea magistraţilor de sub autoritatea procurorului general al României, care acum are dreptul de a infirma actele pe care le consideră nelegale sau netemeinice. 

Concret, prin această modificare Augustin Lazăr, procurorul general al României, nu ar mai fi procurorul superior ierarhic al şefului Secţiei speciale de investigare a magistraţilor. Potrivit actualei legislaţii, Augustin Lazăr poate infirma actele de urmărire penală ale procurorilor de execuţie din Secţia specială de investigare a infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), subordonată Parchetului General, dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice, după cum a semnalat duminică G4media.ro.  

O altă modificare importantă vizează modificarea Legii304/2004, privind organizarea judiciară. Noua ordonanţă va interzice Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să adopte hotărâri prin care să adauge la lege pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.

„La articolul 29 (din Legea 304/2004 - n.r.), după alineatul (4) se inrtoduce un nou alineat, alin. (5) cu următiorul curpins:

„(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”, se arată în proiectul de OUG semnat de Tudorel Toader.