Criza în Justiţie. DIICOT continuă protestul şi cere Guvernului să elimine prevederile din OUG 7 privind Secţia de anchetă

Publicat: 04.03.2019 13:36

Ultima actualizare: 03.08.2022 17:40

Procurorii DIICOT au decis să continue protestul prin purtarea unei banderole până pe 22 martie. Aceştia spun că OUG 7 modificată nu conţine prevederi privind Secţia de anchetare, şi cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR şi Guvernului să elimine reglementările ce vizează structura.

Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a adoptat luni, cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218 procurori prezenţi, continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmând ca în perioada 4-22 martie, procurorii Direcţiei să poarte, în semn de protest, în timpul programului de lucru, o banderolă albă.

Totodată, cu majoritate de 22 de voturi, DIICOT a adopte următorul punct de vedere: „Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au luat act de declaraţiile publice ale preşedintelui şi vice-preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministrului justiţiei, apărute în presa zilei de 01.03.2019, în legătură cu discuţiile purtate pe marginea controversatelor modificările aduse legilor justiţiei prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/2019 şi propunerile de modificare a acesteia. Procurorii DIICOT continuă să-şi exprime îngrijorarea faţă de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, înţelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă, a ”legilor justiţiei”, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar”.

În cadrul punctului de vedere transmis presei printr-un comunicat, procurorii DIICOT mai menţionează că aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni au fost şi sunt de natură „să afecteze grav” atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie.

Totodată, în urma consultării propunerilor de modificare ale OUG 7, transmise Consiliului Superior al Magistraturii şi aduse la cunoştinţa publicului pe 1 martie, procurorii DIICOT constată că proiectul nu conţine modificări cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.

„Reamintim, în acest context, că procurorii direcţiei, în referire la dispoziţiile care vizează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (S.I.I.J), s-au pronunţat în mod constant împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia, GRECO şi în ultimul Raport MCV. În forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”, mai arată DIICOT.

În acest context, DIICOT cere Guvernului ca, în calitatea sa de legiuitor delegat, „să pună dispoziţiile criticate în acord cu Constituţia României şi cu tratatele internaţionale la care România este parte şi să renunţe la reglementările care vizează S.I.I.J., structură artificială, scoasă în afara regulilor de funcţionare ale Ministerului Public şi care nu oferă garanţii de imparţialitate şi de respectare a normelor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese şi, de asemenea, să reconsidere asupra modificărilor aduse prin O.U.G. nr.7/2019 dispoziţiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004”.

Asociaţiile magistraţilor: Modificările propuse la OUG 7 Ignoră voturile a mii de judecători şi procurori exprimate în cadrul adunărilor generale

Trei asociaţii ale magistraţilor din România critică ultima propunere de modificare a OUG 7 despre care spun că ignoră voturile a mii de magistrați, exprimate în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești și parchetelor, în sensul luării de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanțele de urgență subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, potrivit unui comunicat transmis de Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”

Asociaţiile subliniază că adunările generale au solicitat, totodată, respectarea competențelor și a rolului fiecărei Secții a Consiliului Superior al Magistraturii și implicarea plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituției, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial, ”ceea ce se impune cu atât mai mult cu cât se constată că președintele CSM, d-na Lia Savonea, nu i-a consultat pe ceilalți membri înainte de a solicita prim-ministrului Guvernului României, în numele CSM, adoptarea unei ordonanțe de urgență, care a deschis calea altor modificări intempestive”.

Citește și: Contestat în stradă, Bouteflika promite să convoace alegeri prezidenţiale anticipate dacă va obţine al cincilea mandat consecutiv de preşedinte al Algeriei

Criticile punctuale aduse de asociaţiile magistraţilor:

Hotărârea Plenului CSM nr. 1038/13.11.2018 cuprinde un aviz referitor la proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 92/2018, fiind adoptată exclusiv pentru a fi comunicată Comisiei Speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, ceea ce presupune că ar fi existat posibilitatea ca magistrații, prin asociațiile profesionale, să poată formula puncte de vedere pe parcursul procesului legislativ, opțiune inexistentă în cazul ordonanțelor de urgență trimise CSM peste noapte.

În plus, nu toate modificările propuse de d-na judecător Lia Savonea, în numele CSM, provin din Hotărârea Plenului CSM nr. 1038/13.11.2018: nu s-a discutat recunoașterea vechimii efective în funcția de procuror pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, nici numărul membrilor comisiei de promovare în funcția de judecător la aceeași instanță (fiind propuși 2 judecători și un cadru didactic, deși textul inițial făcea referire la „cadre didactice”, iar o dezbatere serioasă poate ar fi condus la concluzia oportunității unui număr de 5 membri).

Deși O.U.G. nr. 7/2019 a fost justificată practic doar cu referire la corectarea inadvertențelor din legea de organizare judiciară, prioritar în privința situației auditorilor de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii, au fost operate modificări în privința altor aspecte care nu au fost puse în discuția magistraților, cu consecințe pe termen lung. În schimb, modificările privind INM au fost limitate la anul 2019, deși problemele recunoscute în nota de fundamentare nu pot fi remediate într-un termen atât de scurt, subzistând o stare de incertitudine legat de resursele umane și calitatea formării inițiale, iar recomandările entităților europene ar fi impus măsuri pe termen lung.

Modificarea propusă cu privire la art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în teza privind condiția referitoare la lipsa cazierului fiscal, dacă se apreciază că nu se impune menținerea în funcție, constituie o reglementare lipsită de previzibilitate și claritate, fiind vădit disproporționată în raport de scopul urmărit. Condiționarea ocupării sau menținerii funcției de judecător, respectiv procuror, de inexistența „cazierului fiscal” în sine nu este justificată. În cazierul fiscal sunt înscrise atât infracțiuni, cât și contravenții. În cazul comiterii infracțiunilor, eliberarea din funcție se dispune oricum conform art. 65 alin. 1 lit. f din Legea nr.303/2004, nefiind necesară o dublă reglementare. În cazul contravențiilor, acestea pot fi instituite prin acte normative inferioare legii, spre exemplu, prin HG nr.1000/2015 sunt reglementate 234 de contravenții înscrise în cazierul judiciar. Condiționarea carierei magistraților de aspecte reglementate prin hotărâri ale guvernului încalcă principiul constituțional al reglementării acesteia exclusiv prin lege organică.

Citește și: Tăriceanu despre OUG 7: Lucrul care a deranjat cel mai mult este cel legat de nerespectarea principiului separaţiei carierelor

”Reiterăm faptul că Guvernul României și Parlamentul României au refuzat constant să ia în considerare argumentele și soluțiile constituționale prin care să respecte convențiile internaționale la care România a aderat, transmise în ultimii doi ani de corpul magistraților, care s-au opus inițiativelor legislative într-o majoritate covârșitoare (peste 90% dintre judecători și procurori), iar adoptarea unor modificări ale legislației privind organizarea judiciară, prin Ordonanțe de urgență ale Guvernului, fără respectarea unor rigori minime de transparență decizională și fără consultarea reală și efectivă a corpului magistraților este contrară angajamentelor internaționale ale Statului român”, arată cele trei organizaţii.

Acestea atrag atenţia Guvernului ca, pentru ca starea de protest din magistratură să înceteze:

- să elimine limitările adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor și să abroge dispozițiile referitoare la înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, ”cu o competentă exclusivă care nu mai există în cazul niciunei alte categorii socio-profesionale”.

- să renunțe imediat și pe termen lung (nu doar pentru anul 2019) la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii și la cele care elimină meritocrația în magistratură, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare urmând a se face numai pe baza meritocratice, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție.

- să abroge imediat O.U.G. nr. 77/2018, precum și prevederile referitoare la reorganizarea Inspecției Judiciare care întăresc nejustificat atribuțiile inspectorului-șef.

„Membrii asociațiilor semnatare apreciază solidaritatea manifestată de societatea civilă, de cadrele didactice de la principalele facultățile de drept din țară, precum și de actorii români, convinși fiind că statul de drept poate exista numai în contextul unei magistraturi independente și meritocratice”, conchid cele trei asociaţii.