CCR: Se schimbă completul care îl judecă pe Liviu Dragnea. Există conflict între Parlament şi Curtea Supremă

CCR: Se schimbă completul care îl judecă pe Liviu Dragnea. Există conflict între Parlament şi Curtea Supremă

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Există conflict Parlament - Curtea Supremă. Aşa a decis Curtea Constituţională, care a dezbătut miercuri cererea Guvernului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între cele două instituţii în legătură cu formarea completelor de 5 judecători. CCR a admis cu şapte voturi „pentru” şi două voturi „împotrivă” sesizarea premierului Viorica Dăncilă.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, reacţionează la decizia CCR prin care s-a constatat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a compus nelegal completurile de 5 judecători în ultimii 4 ani.

"Intrebare: Dna Tarcea isi mentine afirmatia potrivit careia autorii sesizarii au uitat sa citeasca si art.32 din legea privind constituirea completelor de judecata?", scrie Toader pe Facebook.

UPDATE  Împotriva deciziei majoritare au votat judecătorii Livia Stanciu şi Ştefan Minea.

UPDATE Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completelor de 5 judecători.

Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională. 

În urma deciziei Curtea Supremă va trebui să procedeze la alegerea prin tragere la sorţi a tuturor judecătorilor din completurile de 5. Şi cel mai probabil toate procesele în curs aflate la completurile de 5 vor fi reluate.

Reacţia specialiştilor

„Este foate bine că s-a dat această hotărâre într-un timp rezonabil, până să se ajungă la hotărâri definitive în dosare mult mai importante. Toate hotărârile pronunţate din 2014 până astăzi de completele de 5 vor putea fi atacate prin revizuire pe calea extraordinară de atac cu privire la nelegala constituire a completelor. Această cale de atac va atrage nulitatea absolută a hotărârilor. Vor fi anulate toate hotăririle definitive din 2014 până acum. Aşa cum arată Codul de procedură civilă revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate”, a explicat pentru „Adevărul” avocatul Adrian Cuculis.

Acesta a adăugat că nu vor putea beneficia de această hotărâre cei care au formulat deja un apel în revizuire.

Judecătorul Cristi Danileţ este însă de altă părere: „Deciziile CCR produc efecte doar pe viitor. Procesele soluţionate definitiv rămân închise”.

De ce s-a dus Guvernul la CCR

Demersul Guvernului a avut loc în contextul în care şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completelor de cinci judecători de la instanţa supremă, un astfel de complet judecând şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. Liderul PSD a declarat înaintea acţiunii Guvernului la CCR că se urmăreşte să fie „băgat la puşcărie” de un complet făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători.

Astfel, astăzi punctul de vedere al Executivului a fost susţinut de Toni Greblă, fost judecător al Curţii Constituţionale, în prezent secretar general al Guvernului, iar Curtea Supremă a fost reprezentată chiar de preşedinta instituţiei, Cristina Tarcea.

„Instanţa constituţională (...) trebuie să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, deoarece aceasta din urmă, refuzând să aplice legea în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată din cinci judecători prin tragere la sorţi, a înfrânt astfel voinţa Parlamentului, care este unica legiuitoare a ţării”, a susţinut Toni Greblă.

În replică, Cristina Tarcea a argumentat că în acest caz nu poate fi vorba de niciun conflict constituţional. Judecătoarea a susţinut că, potrivit chiar jurisprudenţei CCR, pentru existenţa unui astfel de conflict sunt necesare ca trei condiţii să fie îndeplinite concomitent, şi anume „să existe o situaţie juridică conflictuală, ea să îşi aibă izvorul în Constituţie şi să producă blocaje instituţionale”. Şefa Curţii Supreme a argumentat că niciuna dintre aceste condiţii nu sunt îndeplinite în acest caz. „Dacă există un blocaj instituţional ce oprea Guvernul să adopte o OUG în care să dispună că pentru 2018 completele trebuie trase la sorţi în iunie sau septembrie?", a întrebat retoric şefa Curţii Supreme. Aceasta a subliniat că încă din anul 2014, atunci când s-au înfiinţat completele de 5 odată cu Noul cod penal, până în prezent a existat o interpretare comună, agreată atât de CSM cît şi de către Guvern, în privinţa acestei legi. „Nu aţi constatat că doar anul asta, în septembrie, lumea a constatat că completurile de 5 judecători nu au funcţionat legal?", şi-a încheiat pledoaria Cristina Tarcea.

De altfel, Dragnea a solicitat şi la Curtea de Apel anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care aplicarea prevederilor noii Legi de organizare judiciară privind completurile de 5 judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019. Un prim termen a fost în 26 octombrie, iar următorul este în 23 noiembrie. 

Articolul-problemă
 
Legea 304/2004, înainte de a fi modificată de PSD în Parlament, spunea că preşedinţii celor două Complete de 5, ca membri de drept, sunt vicepreşedintele Înaltei Curţi şi şeful Secţiei penale, iar ceilalţi opt membri (câte patru pentru fiecare complet) se aleg la începutul fiecărui an prin tragere la sorţi. Noua formă a legii, introdusă de PSD, schimbă un pic algoritmul: nu mai există membri de drept, iar toţi cei zece judecători se aleg, la începutul fiecărui an, prin tragere la sorţi. Numai că noul algoritm impus de PSD a intrat în vigoare la mijlocul anului, în momentul în care legea a fost promulgată de şeful statului, iar juriştii PSD din Comisia Iordache au omis să introducă o normă tranzitorie, care să precizeze ce se întâmplă cu completele formate la începutul anului 2018, după vechea reglementare. În lipsa unei asemenea norme exprese, se aplică un principiu juridic consacrat, cel al continuităţii: completele formate la începutul lui 2018 îşi continuă activitatea până la pronunţarea verdictului, iar noile complete se constituie la începutul anului viitor, aşa cum spune legea în noua ei formă.
 
În dosarul lui Dragnea, completul s-a format după vechiul algoritm, la începutul anului 2018: Iulian Dragomir, unul dintre vicepreşedinţii Curţii Supreme, a devenit membru de drept al completului, iar ceilalţi patru judecători au fost traşi la sorţi. Surse din conducerea PSD susţin că Dragnea îl consideră ostil pe Iulian Dragomir, judecător care ar putea înclina decisiv balanţa în defavoarea liderului PSD.
 
Ca să scape de Iulian Dragomir, Dragnea trebuie să modifice încă o dată Legea 304/2004 şi să precizeze clar că noua procedură de alegere a completului de cinci se bazează exclusiv pe tragere la sorţi. Astfel, Iulian Dragomir, ca vicepreşedinte al Curţii Supreme, n-ar mai fi membru de drept  în dosarul lui Dragnea. Astfel, liderul PSD ar scăpa de unul dintre magistraţii intransigenţi şi, teoretic, ar avea şansa de a pica la unul favorabil.
 
În urmă cu două săptămâni Liviu Dragnea îi acuza pe magistraţii de la Curtea Supremă că nu respectă modificările aduse la Legea 304/2004, promulgată în luna iulie. „Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completelor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a declarat liderul PSD.
citeste totul despre: