Cristian Ghinea, la videochat-ul Foreign Policy România: Precedentul Kosovo nu înseamnă că oricine cere independenţă în Europa o va primi

Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene, a fost  invitatul lui Ovidiu Nahoi la chat-ul Foreign Policy România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Despre declaraţia lui Laszlo Tokes: "secuimea trebuie să iasă în stradă pentru autonomie!"

Seciumea va cere autonomie şi românii vor spune "nu". Regiunile de dezvoltare sunt o ficţiune europeană-juridică. Este evident că s-au rupt teritoriile în acea zonă. Ei spun că regiunea lor avea un anumit specific. Românii i-au spart în trei judeţe, iar Cosmâncă a repetat această poveste.

Noi, românii, ne-am calat pe un anumit trend foarte nefericit, pe problema Transilvania. Precedentul Kosovo nu este la modul că oricine cere independenţă în Europa o va primi. Nu s-a întâmplat nici cu Catalonia, sunt milioane de oameni acolo care cer independenţă. Noi ne scandalizăm că zice Tokes să protesteze pentru autonomie. Ei, în Catalonia, au autonomie. Se ocupă de tot, mai puţin de politică externă. Nu ai cum să ai o ţară independentă în interiorul României.

Precendetul Kosovo este că un stat a intrat cu tancurile peste populaţia civilă şi a omorât foarte mulţi oameni, aproape de un genocid. Dacă un stat recurge la astfel de procedee împotriva populaţiei sale, atunci populaţia respectivă este îndreptăţită să ceară să fie independentă.

În legătură cu maghiarii, vedem ce e acceptabil. Nu poate să facă judeţul Harghita politică externă proprie. Dacă discuţia este la acel nivel, putem să negociem cu maghiarii.

Băsescu nu cred că poate să negocieze ceva separat cu maghiarii faţă de cei din Oltenia sau Moldova.  De aceea, pentru noi, modelul comunitarian este mai bun, un fel de negociere a poziţiilor în funcţie de câţi suntem. Am împărţit puterea cu maghiarii în funcţie de câţi sunt ei.

Decizia de la Haga cu privire la independenţa statului Kosovo ar fi fost o oportunitate faţă de România să spună că, ne-am făcut datoria faţă de Serbia, ba chiar i-am ajutat, dar  cred că trebuia să spunem că suntem gata să recunoaştem de facto. Nu va putea ca România să rămână în grupul celor cinci ţări care neagă independenţa, dacă Spania pleacă. Nu va rămâne România cu Grecia, Cipru şi Slovacia să susţină că statul Kosovo nu este independent. 

La Schengen sunt unele procese interesante. România face ce trebuie, suntem în grafic, din ce ştiu. Dar decizia de intrare în Schengen este una politică şi unanimă. Ei se gândesc "aţi promis ceva în legătură cu corupţia în 2007. Noi v-am promis că vă acceptăm în Schengen numai dacă vă faceţi temele astea."

Poate fi considerată România drept un caz extrem de faliment politic şi administrativ care să necesite de intervenţii dure?

Uniunea Europeană este o formulă inovatoare în istorie. România este deja prin condiţionalităţile convenite cu UE. Poziţia partidelor din România din Parlament este nerealistă. Era nerealist ca o ţară care nu şi-a îndeplinit angajamentele să zică acum că "noi nu am făcut nimic, dar uitaţi"

Preşedintele Băsescu a spus de mai multe ori că poziţia Românie în MCV afectează statului României în UE.

Nu ne-am făcut temele şi am aruncat în faţă asta, pe de altă parte asta ne afectează statutul în UE.

Avem în continuare nevoie de monitorizarea Uniunii Europene pentru că nu avem resurse interne pentru curăţarea corupţiei.

Este prima dată când un politician român, Orban, spune că noi recunoaştem că nu am făcut mare lucru, dar nu numai noi suntem oile negre. Ar fi o soluţie să ieşim din colţul în care ne-am băgat şi să facem o iniţiativă la nivelul UE. Avem nevoie de curaj.

Dacă am putea să facem o categorisire pe cele 4 benchmarkuri, erau 2 care mergeau bine şi 2 care mergeau prost. Eu am comparat în timp, două primeau laude, dar cu mici probleme. Cele referitoare la corupţia din locale şi CSM mergeau prost.

România face progrese prin ANI şi DNA, fiind cele care mergeau bine. Acum ANI a trecut în partea cealaltaă. DNA menţine ritmul bun, că avem demnitari la puşcărie pentru prima dată probabil din perioada interbelică. Astfel, rămânem cu un sfert care merge bine, se schimbă total trendul.

Este şi latura simbolică a ANI. CSM sună vag. Criteriul referitor la Marea Corupţie este la fel. În cazul ANI nu ai cum să o dai la întors. Ea a fost creată şi apreciată. Ea este apreciată şi în raportul ăsta, dar nu mai are baza legislativă. Criteriul ăsta a fost la modul "creaţi ANI şi daţi-i aceste atribuţii." Acum i-am scos dinţii. Sunt atribuţii concrete trecute acolo.

La nivel strategic România ar trebui să insiste pentru universalizarea acestor monitorizări.

Avem această mare codiţă legată de corupţie, dar nu pentru că ne monitorizează UE. Avem o problemă cu corupţia din România.

Mă îndoiesc că o problemă gravă poate fi rezolvată prin lege. Ne concentrăm foarte mult pe ANI, dar uităm că sunt şi lucruri bune. În sfârşit au trecut Codurile.

Nişte calcule din Grecia estimau undeva la 800 de milioane de euro pe an prin corupţie. Avem capital social zero. Corupţia este un mod de a-i taxa pe ăia care nu au relaţii. Numai ăia cu pile, cu relaţii pot să facă afaceri bune, să intre la şcoli bune etc. Creşte neîncrederea socială.

Nimeni nu vorbeşte despre impozitele pe proprietate care sunt mici, în schimb impozităm munca, pe cei care muncesc. România colectează 32 % din PIB, Germania aproximtaiv 45%, până şi Bulgaria au 37%. Ca procent cheltuim puţin din PIB pe probleme sociale, dar în acelaşi timp, impozităm foarte puţin.

Avem problema pensionari vs. salariaţi unde este egalitate 1-1. Avem cea mai joasă vârstă reală din Europa. Foarte puţini ajung la 60 şi ceva de ani, majoritatea ies la 50-55 care ies pe caz de boală etc. Pe de altă parte se plâng oamenii că sunt pensiile mici, dar de unde să-i plăteşti dacă impozitezi puţin şi pe puţini.

România pierde foarte mult prin migraţia creierelor, dar pe de altă parte câştigă foarte mult prin migraţia celorlalţi. Decât să rămână acasă, mai bine munceşte în Italia pe 700-800 de euro şi trimite şi 200 de acasă. Pe termen lung, este rău pentru România. Cei care muncesc în Europa trimit bani acasă şi susţin deficitul de pensii.

În concluzie, românilor li se va zice " Intraţi în Schengen, dar vă faceţi temele". Eu zic că ne prinde bine monitorizarea dacă ţine presiunea pe politicieni. Dacă nu erau aceste mencanisme nu am mai fi făcut noi ANI şi multe altele. Aş fi vrut să avem resurse interne să cureţe ţara. Dar România nu a făcut asta. Să trecem legea ANI aşa cum am promis.

Care sunt diferenţele dintre relatia oficiala Romania-Republica Moldova si relatia sociala romani-moldoveni?

La nivelul oamenilor, sunt foarte mulţi români care privesc cu superioritate enervantă pe moldoveni. Iar la Chişinău sunt oameni care spun că nu e nevoie de România pentru intrarea în UE.

Mai multă atenţie pentru românii care se duc la Chişinău. Foarte mulţi români o fac fără să -şi dea seama de judecata de valoarea. URSS-ul i-a separat de forma naturală a cuvintelor româneşti, este foarte interesant să vezi cum vorbesc oamenii ăia, dar nu la modul "hai să rândem de ei". Ei nu au cum să vorbească "limba corectă de la Bucureşti" dacă au limba lor. Ei spun că "am agonist" în loc de "am strâns".

Invitatul va decripta mesajele din recentul raport de ţară al Comisiei Europene.

Citiţi şi:

Un stat mic cu datorie mare?

Adresează-i în articol întrebări lui Cristian Ghinea.

Absolvent al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, Cristian Ghinea a activat timp de opt ani în presă. Între 2007 şi 2008 Cristian a studiat guvernarea europeană la London School of Economics.

În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”.

În prezent, Cristian Ghinea scrie săptămânal în "Dilema Veche".

Comisia Europeană a dat publicităţii, marţi, cel de al patrulea raport anual de la crearea MCV cu privire la stadiul procesului de reformă, document ce cuprinde o analiză a situaţiei din Justiţie şi recomandări privind următoarele măsuri care trebuie luate în domeniu.

Executivul UE "invită" România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările