Noul coronavirus se va răspândi rapid în următoarele săptămâni şi luni, a avertizat renumitul virusolog german Christian Drosten de la clinica Charité din Berlin. Până la două treimi din populaţia Germaniei s-ar putea să se infecteze. 

Vestea bună e însă că, în marea majoritate a cazurilor, infecţia nu va duce la o îmbolnăvire gravă. În plus, majoritatea oamenilor vor dezvolta deja anticorpi împotriva SARS-CoV-2 până în toamnă, când va începe noul val de răceli şi gripe.    

De ce trebuie protejate mai ales persoanele în vârstă?      

Bătrânii sunt deosebit de periclitaţi în contextul coronavirusului. În China, doar 0,2 la sută dintre persoanele infectate de sub 40 de ani şi-au pierdut viaţa în urma bolii pulmonare cauzate de coronavirus, comparativ cu 8 la sută dintre cei cu vârste între 70 şi 79 de ani şi 14,8 la sută dintre persoanele de peste 80 de ani.

Aşadar, în următoarele săptămâni şi luni trebuie protejaţi mai ales bătrânii, în special cei care suferă şi de alte boli. Ei ar trebui să evite adunările mari, concertele sau chiar şi întrunirile unei asociaţii din care fac parte.

Nu apelaţi la bunici pentru supravegherea nepoţilor în situaţii de excepţie, cum ar fi carantina la domiciliu. Ar fi bine ca rudele mai tinere să-i ajute pe bătrâni la cumpărături, pentru ca aceştia să evite supermarketurile aglomerate.

Rata mortalităţii în funcţie de vârstă

Rata mortalităţii în funcţie de vârstă

Ce fel de boli cresc riscurile în contextul unei infecţii cu coronavirus?

Aproape toţi pacienţii care au decedat erau deja bolnavi înainte de a se infecta cu noul virus. Potrivit analizelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), efectuate pe baza cazurilor din China, cei mai expuşi sunt bătrânii care suferă de boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, boli ale sistemului respirator şi cancer.          

De ce evoluţia bolii e adesea mai gravă la bărbaţi decât la femei?  

Potrivit OMS, boala pulmonară cauzată de noul coronavirus a făcut mai multe victime în rândurile bărbaţilor. În China, rata medie a mortalităţii a fost de 2,8 la sută la pacienţii de sex masculin, comparativ cu 1,7 la sută la cei de sex feminin. Raportul era asemănător în 2003, în cazul epidemiei de SARS din Hongkong. Chiar şi gripa „normală“ evoluează, de obicei, mai grav la bărbaţi. 

Sistemul imunitar al femeilor este mai puternic decât cel al bărbaţilor, în special din cauza estrogenului, un hormon feminin care ajută la lupta mai rapidă împotriva agenţilor patogeni. 

În plus, există şi motive genetice pentru aceste diferenţe, a explicat virologul molecular german Thomas Pietschmann, în dialog cu DW: „Unele dintre genele relevante pentru sistemul imunitar, de pildă cele care recunosc agenţii patogeni, sunt codate pe cromozomul X. Pentru că femeile au doi cromozomi X şi bărbaţii doar unul, ele au un avantaj în lupta împotriva bolilor“.

Contează foarte mult şi stilul de viaţă: adesea, femeile trăiesc mai sănătos decât bărbaţii. În China fumează 52 la sută dintre bărbaţi şi mai puţin de 3 la sută dintre femei. Când plămânii sunt deja afectaţi de consumul de nicotină, orice boală a căilor respiratorii evoluează mai grav - nu doar infecţia cauzată de coronavirus.

De ce sunt mai rezistenţi copiii?

În mod surprinzător, copiii nu se numără printre grupurile cele mai vulnerabile în contextul coronavirusului. Din fericire nu a existat niciun singur copil infectat care să fi murit în urma acestei boli pulmonare.

Copiii trec mult mai uşor peste această boală

Copiii trec mult mai uşor peste această boală

Copiii care se infectează au doar simptome uşoare sau nu se îmbolnăvesc deloc. Oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la o concluzie clară în privinţa cauzelor. Mulţi medici presupun că, în cazul copiilor foarte mici, îşi face efectul „sistemul nespecific“ cu care sunt născuţi.           

Ca protecţie împotriva primilor agenţi patogeni, mama îi oferă bebeluşului prin intermediul laptelui matern propria ei protecţie imunitară specifică. Din acest sistem de apărare înnăscut fac parte, spre exemplu, celule care atacă toţi agenţii patogeni care pătrund în corp prin mucoase sau prin piele.     

De obicei, această „imunizare pasivă“ e suficientă până când copiii îşi dezvoltă propriul sistem imunitar de apărare specific. Chia şi mai târziu, sistemul imunitar e capabil să „înveţe“ şi să se dezvolte când apar noi agenţi patogeni. 

Alexander Freund - Deutsche Welle