Corneliu Vadim Tudor a murit. Liderul PRM avea 65 de ani

Corneliu Vadim Tudor a murit. Momente memorabile cu „Tribunul“ la emisiuni TV

Corneliu Vadim Tudor a murit. Liderul PRM a fost transportat de urgenţă, luni, la spital, din cauza unor grave afecţiuni cardiace. Politicianul s-a stins din viaţă la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Corneliu Vadim Tudor a murit. Cauza decesului

Diagnosticul medicilor a fost de edem pulmonar acut şi, în ciuda faptului că s-au străduit aproape două ore să-l resusciteze, decesul a fost confirmat de surse medicale din Spitalul Militar din Capitală. Corneliu Vadim Tudor a fost supus în cursul zilei de luni inclusiv unei intervenţii chirurgicale, care a durat mai multe ore, însă aceasta a fost fără succes. Nu a fost însă prima dată când liderul PRM a ajuns la spital ca urmare a problemelor sale de sănătate. Mai exact, el a fost internat de urgenţă şi în 2013, tot la Spitalul Militar Central.

Pe lângă problemele cardiace, Corneliu Vadim Tudor era cunoscut ca fiind şi diabetic. În 2013 a fost suspus de medicii de la Spitalul Militar unor investigaţii amănunţire, dar a fost externat la scurt timp. La momentul respectiv, motivele internării şi starea lui de sănătate au fost puse sub embargo, însă medicii din interioriul spitalului au precizat că „Tribunul” a avut tensiunea mărită la internarea în unitatea sanitară, unde a fost adus de urgenţă.

Corneliu Vadim Tudor a murit. Risca să fie exclus din partidul pe care l-a fondat în 2013 

În afara problemelor de sănătate, Corneliu Vadim Tudor a avut şi probleme pe linie de partid. Mai exact, „Tribunul”, care era cât pe ce să fie exclus tocmai din partidul pe care l-a înfiinţat, respectiv Partidul România Mare, a ajuns să se războiască în instanţă cu colegii săi.

„Există un singur PRM, cel creat de mine, nu de nişte impostori care au venit cu acte şi ştampile false, voturi multiple şi indivizi luaţi de pe stradă. (...) Eu i-am făcut pe ăştia senatori, deputaţi, primari şi viceprimari şi când nu am mai avut ce să le ofer au făcut complot să mă schimbe pe mine”, a declarat în septembrie 2013 Corneliu Vadim Tudor.

Pe 29 iulie, Congresul extraordinar al PRM, convocat la Alba Iulia, la care au participat în jur de 700 de delegaţi, a decis excluderea din partid a lui Corneliu Vadim Tudor şi alegerea lui Gheorghe Funar în funcţia de preşedinte. Vadim Tudor a calificat acest congres ca fiind ilegal, „bazat pe acte false”, şi a susţinut că nu poate fi exclus din partid pentru că PRM e brand înscris la OSIM pe numele său.

Vadim Tudor a murit. Viaţa, între peniţă, politică şi excese de naţionalism

Politicianul Corneliu Vadim Tudor s-a născut la 28 noiembrie 1949, la Bucureşti. A absolvit Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti (1967) şi Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1971), secţia Sociologie, obţinând licenţa cu o teză despre ”Sociologia Religiei”. A fost doctor în istorie al Facultăţii din Craiova (2003).

 

Poet şi publicist, a debutat la Radio, în mai 1965, cu o poezie citită în cadrul Cenaclului „George Călinescu”. Autor al unor volume de poezie şi proză, printre care: „Poezii” (1977), „Epistole vieneze” (1979), „Poeme de dragoste, ură şi speranţă” (1981), „Idealuri” (1983), „Saturnalii” (1983), „Istorie şi civilizaţie” (1983), „Mândria de a fi români” (1985), „Miracole” (antologie în colecţia „Cele mai frumoase poezii”, 1986), „Jurnal de vacanţă” (1996), „Poems”, lucrare tradusă în şapte limbi, tipărită la Torino, Italia (1998). În 2010 şi-a lansat volumele ”Europa Creştină” şi ”Artificii”. La aceste opere literare se adaugă numeroase poezii, eseuri, scenarii de film, piese de teatru, reportaje şi cronici literare.

Şi-a început activitatea profesională în redacţiile publicaţiilor România liberă şi Magazin (1972-1975), apoi la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (decembrie 1975-decembrie 1989). După decembrie 1989 a înfiinţat publicaţiile România Mare, Politica şi Tricolorul, precum şi Editura Fundaţiei ”România Mare”. În prezent este redactor-şef al săptămânalului România Mare.

Corneliu Vadim Tudor a murit. A intrat în politică în '91

Corneliu Vadim Tudor şi-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) — 20 iunie 1991—fiind membru fondator al acestei formaţiuni politice, al cărei preşedinte a fost reales la 20 iulie 2013, în cadrul unui Congres desfăşurat în Capitală.

La 27 septembrie 1992, în urma scrutinului legislativ, Corneliu Vadim Tudor a fost ales senator în circumscripţia electorală nr. 41 Bucureşti. A fost secretar al Senatului, membru în grupul parlamentar „Partida Naţională” (PN) şi al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din partea PN (18 noiembrie 1993-23 octombrie 1995).

A fost reales senator, în cadrul aceleiaşi circumscripţii, în urma alegerilor din noiembrie 1996. În cadrul acestei legislaturi a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului România Mare şi membru în Comisia pentru politică externă.

În urma alegerilor legislative din 26 noiembrie 2000, a obţinut un nou mandat de senator. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (până în decembrie 2002).

Senator de Bucureşti şi între 2004-2008, când a ocupat funcţiile de vicepreşedinte al Senatului şi de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (din martie 2006).

Corneliu Vadim Tudor a murit. A candidat la preşedinţie de cinci ori

Vadim Tudor a fost fondator şi preşedinte al Partidului România Mare (PRM) şi a candidat la preşedinţie de cinci ori.

La alegerile prezidenţiale din 1996 a candidat pentru funcţia de preşedinte al României, clasându-se pe locul 5 din 16 candidaţi. În 2000, a candidat la Preşedinţia României, ajungând în turul doi, unde a obţinut 33,17% din voturi. În 2004, a candidat la Preşedinţia României şi a obţinut 12,57% din voturi. La alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie 2009, lista PRM pe care a candidat a obţinut votul a 540.380 români, adică 5,56% dintre votanţi. În 2014, Corneliu Vadim Tudor şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, cumulând circa 3,68% din toate voturile exprimate şi validate.

A fost senator în Parlamentul României în perioada 1992-2008, iar în iunie 2009 a fost ales în Parlamentul European pe lista Partidului România Mare, în nouă luni până în martie 2010 a participat la 15 din 37 de şedinţe în plen - prezenţă de 40,54 %. Vadim Tudor a vorbit în plenul Parlamentului European de trei ori, dar n-a pus nicio întrebare, n-a făcut nicio propunere de rezoluţie, n-a dat nicio declaraţie scrisă, n-a propus niciun amendament şi n-a întocmit niciun raport.

Vadim Tudor a murit. Protagonistul celei mai sângeroase încăierări din Parlament

În 1993, Corneliu Vadim Tudor şi Aristide Dragomir se umpleau de sânge pe holurile Parlamentului României. Totul a pornit după ce Traian Băsescu l-a acuzat pe „Tribun” de „laşitate tipic bolşevică”.

Bătălia politică din România postcomunistă s-a purtat uneori la propriu. Democraţia începută violent, în decembrie 1989, a continuat violent. La 27 mai 1993, Corneiul Vadim Tudor, pe atunci senator PRM, şi Aristide Dragomir, deputat FSN, s-au tăvălit pe holul Parlamentului, în cea mai dură bătaie corp la corp din politica recentă. Fesenistul a ieşit mai şifonat întrucât adversarul său şi-a chemat în luptă şi gărzile de corp.

Totul a pornit de la un discurs vitriolant al lui Traian Băsescu, pe atunci deputat FSN. „Corneliu Vadim Tudor e un profitor al actualei situaţii din România, cum a fost şi în trecut. De ce n-aţi avut curaj, domnule Vadim, să mă acuzaţi la televiziune că am furat vapoare? N-aţi făcut-o pentru că n-aţi avut curaj şi n-aţi făcut-o din laşitate tipic bolşevică”, spunea Băsescu de la tribună. „Adevărul” şi „Evenimentul zilei” au relatat pe larg ce a urmat.

Nervos, CV Tudor a părăsit sala. În hol a dat peste Aristide Dragomir care fuma o ţigară. Dragomir i-ar fi bătut obrazul lui Vadim. Acesta din urmă i-ar fi răspuns cu o înjurătură de mamă. Mai târziu, Aristide Dragomir avea să declare că în acele momente a reacţionat ca orice bărbat înjurat de mamă: l-a apucat de guler pe rivalul său politic.

A început o bătaie om la om. „Întinşi pe pardoseală, cuprinzându-şi cu bărbăţie unul altuia gâtul, rostogolindu-se, ei au făcut un timp corp comun”, relata „Evenimentul zilei”.  „La locul faptei, în faţa bustului lui Alexandu Ioan Cuza, marmura era stropită de sânge”, continua „Adevărul”. În luptă a intrat şi deputata Paula Ivănescu. Revista „VIP” i-a luat, atunci, declaraţii preţioase. „Am intervenint între cei doi, lovind şi eu cum puteam, la fluierul piciorului, dând cu piciorul în cei doi pentru a-i determina să se opreasca”, declara Paula Ivănescu, “cu rochia plină de sânge”.  Văzând că nu poate birui de unul singur, Vadim şi-ar fi chemat în luptă bodyguazii, rostind vorbele: “Săriţi, mă, şi muiaţi-i oasele!”.

Între timp, în sala de şedinţe ordinea de lucru a camerelor reunite se desfăşura normal. A intrat însă intempestiv deputatul FSN Vasile Bran. Surescitat, acesta şi-a făcut loc la microfon şi a anunţat că deputatul Aristide Dragomir tocmai a fost bătut de senatorul Corneliu Vadim Tudor! În sală au izbucnit râsete generale, apoi toţi senatorii şi deputaţii au dat buzna pe hol să vadă bătaia.

Totul se terminase însă. Un senator mai bătrân potolise conflictul, trăgându-l de păr pe Dragomir şi târându-l din meleul bodyguarzilor. Aristide Dragomir era plin de sânge şi de vânătăi. A fost tratat la punctul de prim ajutor al Palatului din Dealul Mitropoliei (sediul Parlamentului pe atunci) apoi a mers la Institutul Medico Legal pentru a obţine adeverinţa că a fost bătut. La fel a făcut şi Corneliu Vadim Tudor, care a pledat în victimă. După ce a ieşit de la IML, Aristide Dragomir a declarat că scandalul va continua: „Eu unul nu mă las!”. Dar s-a lăsat.

Cea mai cruntă bătaie din Parlamentul României. Vadim, către bodyguarzii săi: „Săriţi, mă, şi muiaţi-i oasele!”

Corneliu Vadim Tudor a murit. Amendă pentru discriminare

Vadim Tudor a fost recunoscut pentru discursul său naţionalist şi rasist. Ziarul său, „România Mare”, a cerut la un moment dat nici mai mult, nici mai puţin decât exterminarea ţiganilor, alături de „jidani şi unguri”.

După crima săvârşită de Romulus Mailat în Italia, a declarat: „În ce priveşte scandalul asasinării soţiei unui amiral italian de către un ţigan originar din judeţul Sibiu declar în mod răspicat: italienii au perfectă dreptate, aşa ceva reprezintă o barbarie fără margini şi ne face ţăndări imaginea în lumea întreagă. Rog, totuşi, să nu se utilizeze cuvântul „român”, fiindcă nemernicul nu e român, ci ţigan!”

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării l-a amendat pe Vadim Tudor cu 3000 de lei pentru că a numit-o „prostituată” în repetate rânduri pe fosta candidată la parlamentare Anca Cârcu. Pe 30 aprilie 2014, Tribunalul Bucureşti a decis, ca acesta să-i plătească daune de 1.000 de lei şi să publice sentinţa în două publicaţii: Tricolorul şi România Mare.

Pe aceeaşi temă:

 
 
 
 
 
 
 
 

Perioada comunismului. FOTO Arhiva

Imagini din aceeasi galerie
  • Perioada comunismului. FOTO Arhiva
  • Corneliu Vadim Tudor alaturi de Valentin Ceausescu in 1989. FOTO Arhiva
  • 1995. FOTO Mediafax
  • 1999. FOTO Mediafax
  • 2000. FOTO Mediafax
  • 2000. FOTO Mediafax
  • 2001. FOTO Mediafax
  • 2002. FOTO Mediafax
  • 2003. FOTO Mediafax
  • 2003. FOTO Mediafax
  • 2004. FOTO Mediafax
  • 2004. FOTO Mediafax
  • 2004. FOTO Mediafax
  • 2005. FOTO Mediafax
  • 2005. FOTO Mediafax
  • 2005. FOTO Mediafax
  • 2006. FOTO Mediafax
  • 2006. FOTO Mediafax
  • 2006. FOTO Mediafax
  • 2006. FOTO Mediafax
  • 2006. FOTO Mediafax
  • 2006. FOTO Mediafax
  • 2007. FOTO Mediafax
  • 2007. FOTO Adevarul
  • 2007. FOTO Adevarul
  • 2008. FOTO Adevarul
  • 2008. FOTO Adevarul
  • 2008. FOTO Adevarul
  • 2009. FOTO Adevarul
  • 2009. FOTO Mediafax
  • 2010. FOTO Mediafax
  • 2010. FOTO Mediafax
  • 2011. FOTO Mediafax
  • 2011. FOTO Mediafax
  • 2011. FOTO Mediafax
  • 2011. FOTO Mediafax
  • 2011. FOTO Adevarul
  • 2012. FOTO Mediafax
  • 2013. FOTO Mediafax
  • 2014. FOTO Mediafax
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările