Aplauze pentru România

Vă propun o întrebare-test: vă aduceţi aminte când aţi văzut sau aţi auzit un discurs de politician român care să fi fost primit cu aplauze? Am şi o a doua întrebare-test, mai restrictivă: vă aduceţi aminte când aţi văzut sau aţi auzit un politician român audiat în direct, ore întregi, asupra competenţelor sale, pentru a se stabili dacă este demn să ocupe una dintre cele mai importante demnităţi publice europene?

Cu placere, vă pot răspunde că, la Bruxelles, am trăit de două ori un asemenea moment, onorant pentru oamenii care-l generau dar, mai înainte de orice, pentru ţara pe care o reprezentau în contextul respectiv. Aplauzele astea le-au auzit când au fost audiaţi doi comisari-desemnaţi propuşi de Barroso şi, respectiv, Jean-Claude Juncker pentru a ocupa fotoliul atribuit României prin Tratate. Aceşti doi oameni, aceşti autori de performanţe absolut excepţionale pentru ţara lor sunt, respectând ordinea istorică, Dacian Cioloş şi Corina Creţu.

De ce îndrăznesc să afirm că, în ambele cazuri, performanţa a fost în sine excepţională, dar a fost profund benefică şi pentru România? Pentru corectitudinea răspunsului, vă rog să-mi permiteţi să intru puţin în bucătăria internă a procesului de luare de decizii în instituţiile europene, pe cât de complicat, pe cât de mare este miza jocurilor simultane la nivel foarte înalte pe care le presupun deciziile respective, generatoare de soluţii - umane sau legislative - cu reverberaţii eonomice prelungi la nivelul UE şi, de foarte multe ori, dincolo de ea, în orice caz cu influenţă certă în dezvoltare istorică a ţărilor de pe continentul nostru.

Bătălia pentru componenţa executivului european este una de importanţă strategică maximă şi în care statele membre doresc - şi de foarte multe ori şi reuşesc - să impună o personalitate care să reprezinte o valoare adăugată la sistemul instituţional european dar şi să fie o carte de vizită asupra a ceea ce poate da ca forţă umană naţiunea respectivă. Nu uitaţi nici o clipă că un comisar este, la nivel formal, vârful cel mai înalt al unei ierarhii formale (cea a direcţiei generale pe care o conduce), dar şi că - pe plan informal şi simbolic - reprezintă valoarea grupului de funcţionari naţionali care se regăsesc în toate direcţiile generale ale Comisiei Europene.

Şi tot acest joc începe în momentul cel mai delicat, cel al audierilor, acolo unde, la nivele multiple (şi unele deloc la vedere) se înfruntă interesele adeseori divergente ale diferitelor familii politice europene. Dar, tot cu acest prilej, parlamentarii europeni îşi utilizează la maximum resursele de putere pentru a putea păstra pe mai departe echilibrul de acum, câştigat atât de greu şi după atâtea lupte, de a juca în termeni egali cu Consiliul şi Comisia. Context în care fiecare audiere este pregătită minuţios pe plan diplomatic, în negocieri inter-grupuri, inter-instituţii, inter-guvernamentale. Dar şi, tehnic vorbind, printr-un efort spectaculos de important al fiecărei direcţii-generale care-şi consiliază noul viitor şef astfel încât să ofere cât mai multe piste direct şi posibil negociabile prin propuneri legislative viitoare, reducând la un minimum imaginabil pistele de mare primejdie, cele deschise de eventuale angajamente entuziaste, transcrise imediat ca viitoare linii politice şi, de mâine, teme pe care ar trebui să se angajeze Comisia în ansamblul ei.

Aceasta este perspectiva în care, dacă aţi urmărit celelalte audieri, unii comisari-desemnaţi nu au trecut de prima etapă, trebuind să reia audierea, alţii au trecut fără prea mare entuziasm şi alţii, cum a fost cazul Corinei Creţu (şi, repet, în trecut, Dacian Cioloş) au avut o prestaţie subliniată de aplauze şi urmată de o decizie imediată şi în unanimitate a Comisiei de specialitate privind susţinerea candidatului nominalizat pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană căreia, în plenul PE, trebuie să i se dea un vor în plen pe 22 septembrie.

Dincolo de patimile politice, vă rog să acceptaţi propunerea de a lectura un document strict confidenţial al Parlamentului European pe care l-am primit dintr-o sursă confidenţială. Este scrisoarea pe care preşedinta Comisiei Regio a adresat-o domnului J. Buzek (fost Preşedinte al PE) , actualmente Preşedintele Comitetului Preşedinţilor de Comisii din Parlamentul European. Este, cum veţi vedea, documentul care consemnează acceptarea instituţională oficială a Corinei Creţu în funcţia pentru care a fost propusă de Jean Claude Juncker

Dear Mr Buzek,

Subject: Parliamentary hearing of Commissioner-designate Creţu, 1 October 2014

In accordance with Rule 118 of the Rules of Procedure of the European Parliament, the Committee on Regional Development held a public hearing this morning with Ms Corina Creţu, Commissioner-designate for regional policy.

In her opening statement, Ms Creţu said that regional policy is the practical expression of solidarity within the European social market model and they key tool of the EU budget to support investment in the real economy. She stressed that the policy is neither a fiscal transfer mechanism nor a budgetary support tool: rather, it plays a central role in the delivery of Commission priorities in areas such as innovation, small and medium-sized enterprises, the digital single market, the European energy union, climate change objectives, trans-European networks and social inclusion.

She continued that, were she to be confirmed as Commissioner, her chief priorities would be to maximise the contribution of regional policy to the goal of creating jobs and growth; to promote Deinstitutional capacity and good governance; to make life simpler for beneficiaries of cohesion policy; to ensure that cohesion expenditure is properly managed in line with the Financial Regulation and the principles of sound financial management; to promote a greater focus on the performance of cohesion policy and the results it delivers; and to engage in a broad debate about the future of cohesion policy after 2020.

There then followed a round of questions from the Committee coordinators and 38 questions from Members. Members' questions ranged very widely across the whole field of cohesion policy, covering areas such as:

- the problem of the payments backlog under heading 1b of the EU budget;

- implementation of the "measures linked to sound economic governance" principle enshrined in Article 23 of the Common Provisions Regulation (so-called "macroeconomic conditionality");

- the link between President Juncker's EUR 300 billion investment plan and cohesion policy;

- the impact of the Stability and Growth Pact on public investment and cohesion policy;

- the role of the urban policy in the new cohesion policy;

- measures related to the development of the Outermost Regions;

- the role of macro-regions and cross-border cooperation;

- measures to improve access to financing for SMEs;

- the links between cohesion policy and other EU policies (agriculture, transport, enlargement, neighbourhood, employment and social policies);

- specific features of cohesion policy (partnership and multilevel governance principle, gender equality principle, new policy instruments);

- measures to address the a range of challenges faced in implementing cohesion policy (administrative capacity of the Member States, low absorption rates, errors, fraud);

- the link between cohesion policy and sustainable development (energy efficiency and environmental issues);

- the need for better communication about the effectiveness of cohesion policy, especially as regards job creation.

Before the end of the hearing, the Commissioner-designate made a brief closing statement in which she underlined her commitment - were she to be appointed as a commissioner - to working very closely with the Parliament, and with this Committee in particular.

The Committee's coordinators held an evaluation meeting under my chairmanship very shortly after the hearing. To summarise their remarks, the coordinators:

- all expressed a positive view of the Commissioner-designate's suitability as a future Commissioner for Regional Policy, especially as regards her ability to communicate effectively and her knowledge of, and commitment to working closely with, the Parliament;

- took note of the answers that the Commissioner-designate had provided in response to the written questions the Parliament had addressed to her, and considered these to be satisfactory;

- noted the commitment of the Commissioner-designate to cohesion policy and its future after 2020, and were convinced that she would quickly deepen her knowledge of the policy area;

- considered that the Commissioner-designate needed to take a stronger position, within the framework of collegial responsibility of the College, in order to solve the shortfall in payments; to defend cohesion policy in the mid-term review of the MFF; to clarify the role of cohesion policy in delivering the Juncker investment plan; to cooperate closely with regional and local authorities and other stakeholders in line with the multi-level governance and partnership principles of cohesion policy; to ease access to cohesion funding for SMEs;

- welcomed, in particular, the Commissioner-designate's undertakings to develop cohesion policy as a cross-cutting policy, present throughout the full range of Union initiatives; to promote the urban dimension in EU policies; to maintain support for the less developed and outermost regions; to simplify cohesion policy delivery; to maximise the synergies of Cohesion Policy and other EU policies, to promote high-quality projects and to increase the efficiency and the effectiveness of Cohesion policy with more better performed audits; and to maintain the Northern Ireland Task Force. 

The coordinators' overall assessment of this hearing is that the Commissioner-designate gave a generally convincing impression of her fitness to be a member of the College of Commissioners and to carry out the specific tasks assigned to her.

Yours sincerely,

Iskra MIHAYLOVA