Constantin Bucur: "Am intrat în Securitate ca să-mi servesc patria"

Constantin Bucur:

Un fost-securist, Constantin Bucur, a declarat că "şi-a servit patria"

Fostul capitan SRI, Constantin Bucur, 57 de ani, care a lucrat mulţi ani în Securitate - poliţia politică din timpul regimului Ceauşescu, spune că a intrat în acest organism pentru a-şi servi patria.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un interviu acordat revistei franceze L'Express, Constantin Bucur, care a denunţat după 1989 abuzurile Securităţii, iar în 1996 a părăsit SRI-ul, pe motiv că "Sistemul nu s-a schimbat", şi-a povestit activitatea din perioada de dinainte de Revoluţie.

''Am terminat Şcoala de Securitate în 1980 şi am vrut să-mi servesc patria. La Securitate e ca la armată. Ceauşescu ne spunea: Ascultaţi telefoanele, urmăriţi oamenii... Şi asta făceam. Executam ordinele. Dacă Sarkozy spune armatei să meargă în Irak, merge, nu-i aşa? Este ca şi cum s-ar reproşa armatei, după 20 de ani, că n-a făcut lucruri tocmai bune în Irak", afirmă căpitanul Bucur, la începutul interviului.

Bucur a lucrat la început la contra-informaţii, spionând armata română. În ultimii cinci ani, înainte de 1989, avea ca sarcină să supravegheze clubul sportiv Steaua Bucureşti: 1.500 persoane. "Trebuia să mă asigur că sportivii, după ce se întorceau de la manifestările sportive din străinătate, nu păstrau legături cu persoane din afară, pentru că cetăţenilor români nu le era îngăduit să aibă relaţii cu străinii şi nici să critice regimul. Un ofiţer i-a însoţit în 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, când România s-a clasat pe locul al treilea în clasamentul naţiunilor", spune Bucur.

El povesteşte cum era organizată supravegherea: printr-o reţea de informatori, care erau, la rândul lor, supravegheaţi de alţi informatori. "Într-un grup de zece sportivi, una sau două persoane îmi dădeau informaţii... Semnau un angajament şi primeau uneori mici sume. Nu le divulgam nicodată identitatea", afirmă Bucur.

Mai citiţi şi:

Vasile Gavrilescu:„Am dormit în pat cu Securitatea“

L'Express:"Fosta Securitate, mai rea decât celebrul serviciu secret STASI"

Militaru, măcelar şi la Otopeni!

Reuters: Influenţa fostului dictator afectează eforturile României de a scăpa de corupţie şi sărăcie

DECEMBRIE '89. Şi-a pierdut iubita şi piciorul stâng

L'Express: "Niciun agent al Securităţii nu a fost condamnat până acum"

În '88 -'89 sistemul nu mai funcţiona

Fostul căpitan SRI afirmă că în 1988-1989, sistemul nu mai mergea. Bucur susţine că lucrătorii Securităţii şi-au dat seama că activitatea lor nu era în interesul ţării, ci al familiei Ceauşescu. Şefii lor, numiţi de partid, nu mai erau profesionişti şi le dădeau ordine aberante subalternilor. Astfel, cereau ca aceştia să formeze reţele de informatori de 40-60 de persoane, lucru considerat imposibil, pentru că presupunea instruirea şi parcurgerea notelor informative date de toţi. "Zece-cincisprezece este numărul maxim, dacă vrei să fii eficient" spune fostul căpitan, adăugând că spre sfârşit s-a dus la medic pentru că "nu mai putea" şi vroia să se transfere.

Întrebat despre torturile Securătăţii, Bucur spune că n-a auzit niciodată să se fi recurs la astfel de practici, câmpul lui de acţiune fiind cu totul altul. Misiunea lui era doar de a preveni: "Cu mâna pe Biblie, jur că n-am făcut altceva decât să previn: să împiedic sportivii să rămână în străinătate şi militarii să-şi trădeze ţara".

Înainte de '89 obţineam 5 autorizaţii pentru a asculta un sportiv, în '95 îmi dădeau doar o hârtie cu numele


După 1989, Bucur a lucrat în structurile SRI. El spune că şefii noului serviciu secret erau toţi foşti comunişti, convertiţi. "În 1989, mulţi au spus că a dispărut comunismul, dar nu este adevărat. Se mai spunea că nu se mai fac ascultări. De fapt, am scos din nou aparatele din dulap. Nu a existat nicio clarificare asupra trecutului Securităţii", arată căpitanul, adăugând că, în 1995, când a văzut câţi ziarişti de la Ziua, Evenimentul Zilei erau ascultaţi, s-a trezit.

"Înainte de 1989, când ascultam un sportiv, trebuia să am cinci autorizaţii, să fac tone de hârtii administrative. În 1995, acest aspect oficial nu mai exista: mi se dădea o hârtie cu numele persoanei luate în vizor", afirmă Bucur. El povesteşte că, negăsind niciun ecou în cadrul serviciului, a luat unsprezece casete de la centrul de ascultări şi le-a dus unui deputat, membru al comisiei pentru controlul SRI, care a organizat o conferinţă de presă, în 1996.

SRI-ul a negat faptul că Bucur ar mai fi lucrător activ, susţinând că a falsificat casetele. A fost condamnat de Tribunalul Militar la doi ani cu suspendare, pentru "sustragere şi transmitere de documente secrete" şi a înaintat recurs la CEDO, în 2002. Cererea aşteaptă încă să fie examinată.

Era greu să te opui sistemului

Fostul căpitan SRI mărturiseşte că regretă că nu a făcut în 1987-88 ceea ce a făcut în 1996, când a părăsit sistemul. "Dar nu regret că am făcut parte din Securitate pentru că am vrut să servesc ţara mea şi am fost mândru... Eu nu am primit nicio plângere de la vreun sportiv apoi... Securitatea a fost totalitară într-un regim totalitar, căuia era imposibil să te opui. El era gardianul puterii", afirmă Bucur în încheierea interviului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: