Consiliul UE confirmă numirea Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European
0
Consiliul Uniunii Europene a confirmat, luni, numirea fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, în funcţia de procuror-şef al Parchetului European (EPPO).
„Consiliul (UE - n.red.) a convenit astăzi (luni - n.red.) numirea Laurei Codruţa Kovesi pentru a fi primul procuror şef european. Numirea trebuie acum confirmată şi de Parlamentul European”, se arată într-un comunicat de presă remis de Consiliul UE.
Următoarea şedinţa a PE ar urmă să aibă loc joi, 17 octombrie.
"Doamna Kovesi, cetăţean român, este în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România. A ocupat diverse funcţii de procuror în timpul carierei sale în România.
Procurorul-şef european va organiza activitatea EPPO şi va reprezenta Biroul în relaţia cu instituţiile UE, statele membre şi ţările terţe. Ea va fi asistată de doi adjuncţi şi va prezida colegiul de procurori, care va fi responsabil de definirea strategiei şi a regulilor interne şi de a asigura coerentă între şi în cazuri", se mai arată în comunicatul citat.
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au semnat, pe 24 septembrie, acordul prin care Laura Codruţa Kovesi este desemnată candidat comun pentru funcţia de procuror şef european.
Ce urmează pentru Kövesi
Fosta şefă DNA nu va trece direct la munca de investigaţie – după ce-şi va prelua funcţia, Kovesti va trebui, mai întâi, să pună efectiv instituţia pe picioare, aceasta devenind complet funcţională în noiembrie 2020. Fondarea instituţiei vine după mai bine de un deceniu de eforturi din partea oficialilor Uniunii Europene de a stabili un parchet care să apere interesele financiarea ale Uniunii. Principala atribuţie a instituţiei ce va fi coordonată de fosta şefă DNA va fi să vegheze asupra investigaţiilor penale a infracţiunilor împotriva bugetului UE, având atribuţii în lupta împotriva fraudei, a corupţiei şi a cazurilor de fraudă transfrontalieră cu TVA care depăşesc 10 milioane de euro.
Apartenenţa la Parchetul European a unui stat membru este complet voluntară, 22 de state UE alăturându-se deja. Cele 5 state care au refuzat până acum să participe (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se pot alătura în orice moment. Parchetul European va funcţiona pe două niveluri, unul central, unde Kövesi îşi va desfăşura activitatea, şi unul decentralizat, localizat în fiecare ţară, unde procurorii europeni delegaţi vor conduce investigaţiile pentru infracţiunile comise în jurisdicţia lor.
Fondurile instituţiei
Chiar dacă Parchetul European încă nu şi-a început activitatea, resursele pe care le va avea la dispoziţie au fost deja reduse semnificativ.
Publicaţia Luxembourg Times scria la începutul lunii septembrie că Parchetul European îşi va începe activitatea cu o reducere de 40% a personalului prevăzut într-un acord de funcţionare din 2015.
Dacă iniţial instituţia ar fi urmat să aibă 118 angajaţi, la care ar fi fost adăugaţi şi 90 de funcţionari care lucrează în prezent la Biroul European Anti-Fraudă, sursele citate de publicaţia luxemburgheză arată că numărul final de angajaţi va fi de 117, cu tot cu personalul transferat. Mai mult, Kövesi va lucra cu un buget semnificativ mai mic decât cel pe care îl are în prezent DNA - 8,37 milioane de euro, în timp ce mai multe estimări arată că bugetul DNA pentru anul viitor va depăşi 37 de milioane de euro.
Se încarcă comentariile...
