Consiliul Superior al Magistraturii: Declaraţiile ministrului Justiţiei afectează independenţa justiţiei

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat dorinţa ministrului Justiţiei Tudorel Toader de a face o listă neagră cu procurorii care au instrumentat dosare penale soluţionate în instanţă cu achitarea, afirmând că un asemenea demers are potenţialul de a afecta independenţa procurorilor în ce priveşte adoptarea soluţiilor procesuale. Asociaţia Procurorilor din România critică, la rândul ei, acest tip de „atac asupra sistemului judiciar”.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reacţionat la declaraţiile făcute de ministrul Justiţiei Tudorel Toader ce a susţinut că ar trebui realizată o evidenţă cu persoanele care au fost anchetate şi arestate, iar ulterior au fost achitate, calificând o anchetă încheiată cu achitare drept o represiune nedreaptă.

Astfel, în rolul său constituţional de garant al independenţei justiţiei, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului atrage atenţia asupra „potenţialul acestor afirmaţii de a afecta independenţa procurorilor în ce priveşte adoptarea soluţiilor procesuale”.

„Subliniem că sarcina identificării faptelor prevăzute şi pedepsite de legea penală, cercetării şi tragerii la răspundere a autorilor aparţine organelor de urmărire penală, iar interpretarea şi aplicarea legii la un caz concret, stabilirea situaţiei de fapt, aprecierea asupra probelor, susţinerilor şi cererilor formulate, constituie atributul instanţelor de judecată”, se arată într-un comunicat al Secţiei pentru procurori a CSM.

Reamintim că în urma deciziilor de achitare recente venite în cazul lui Victor Ponta (nedefinitivă) şi  fostul judecător de la Curtea Constituţională, Toni Greblă, Tudorel Toader a lăsat să se înţeleagă că magistraţii ar fi comis abuzuri. „Probabil că va veni vremea în care să vedem o evidenţă riguroasă a celor care au fost anchetaţi, arestaţi, deţinuţi eventual şi ulterior achitaţi necondamnaţi. Să ştim şi noi un tablou al românilor care au suferit pe nedrept. Nu ştiu dacă vom realiza sau nu, dar poate nu ar fi lipsit de interes să ştim şi faptul că X a fost ţinut în anchetă trei ani de zile, eventual trimis în judecată, eventual arestat, de către procurorul Y“, a afirmat Tudorel Toader.

Mai multe voci din domeniul justiţiei şi-au exprimat poziţia critică faţă de declaraţia ministrului Justiţiei. „Este o invitaţie la linşaj, un atac suburban la adresa parchetelor şi a instanţelor“, a susţinut avocatulul  Daniel Fenechiu. Potrivit acestuia, ministrul nu are competenţa de a stabili dacă un procuror a comis un abuz, pentru că este o mare diferenţă între a nu fi vinovat şi a nu putea fi condamnat.

Şi Asociţia Procurorilor din România şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „înteţirea atacurilor împotriva sistemului judiciar, împotriva procurorilor şi judecătorilor”, atacuri care nu doar că sunt de natură a afecta grav încrederea cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie, dar, consideră aceştia, „sunt folosite pentru a justifica modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală”.

„Afirmaţii ale unor diferiţi formatori de opinie sau ale unor demnitari, prin care se induc idei conform cărora unele disfuncţionalităţi punctuale sunt de fapt vulnerabilităţile întregului sistem judiciar sunt opinii greşite şi conduc la o stare de neîncredere a cetăţenilor în funcţionarea justiţiei”, se arată într-un comunicat emis de Asociţia Procurorilor din România.

Mai mult, consideră aceştia, „aceste opinii greşite sunt folosite pentru a justifica modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală care, pe lângă faptul că vor îngreuna mult înfăptuirea actului de justiţie, se transformă în veritabile ameninţări la adresa procurorilor şi judecătorilor”. 

Asociaţia Procurorilor notează că deşi Curtea Constituţională a României a atras atenţia prin două decizii recente că răspunderea magistraţilor trebuie reglementată de o manieră care să asigure independenţa acestora în înfăptuirea justiţiei, „constatăm că se intenţionează transformarea unor abateri disciplinare în infracţiuni ai căror subiecţi speciali să fie procurorii şi judecătorii, respectiv se propune introducerea în Codul penal a două noi infracţiuni, repsectiv articolul 280 indioce 1 - reaua credinţă şi articolul 280 indice 2 - grava neglijenţă, cu limite exagerate de pedeapsă”. Mai mult, arată aceştia, „în motivarea unor propuneri de modificare a Codului penal, judecătorii şi procurorii sunt plasaţi alături de "clanurile" infracţionale, fiind indusă ideea că magistraţii constituie grupări infracţionale a căror activitate trebuie combătută, fiind anulată din start încrederea cetăţenilor în activitatea judecătorilor şi procurorilor”.