Consiliul Superior al Magistraturii declanşează consultarea magistraţilor pe propunerile de modificare a Codurilor penale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât, joi, să demareze procesul de consultare a magistraţilor în legătură cu propunerile de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală şi procedură civilă.

„Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a transmis Consiliului proiectele de modificare şi completare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aflate în procedură parlamentară la această comisie", se arată într-un comunicat de presă al CSM.  

Consiliul mai anunţă că, în raport de importanţa şi implicaţiile demersului legislativ, a apreciat necesară consultarea, în prealabil, a tuturor magistraţilor din sistemul judiciar. Astfel, proiectele de acte normative vor fi transmise către instanţe şi parchete.

Observaţiile şi propunerile formulate de instanţe şi parchete vor fi centralizate la nivelul Consiliului, acesta urmând să emită ulterior un punct de vedere detaliat, pentru fiecare proiect în parte.

Comisia specială pentru legile justiţiei a decis, joi, reluarea discuţiilor privind modificarea codurilor penale pentru 2 mai, ora 12.00. Până atunci asociaţiile de magistraţi vor putea face propuneri privind proiectul de lege.

Propunerile

Cele mai multe dintre propuneri de modificare a Codurilor penale îi favorizează pe cei acuzaţi de fapte de corupţie. Sunt descurajaţi denunţătorii, procurorii nu mai pot face percheziţii dacă nu ştiu exact ce probe caută iar suspecţii nu mai pot fi încătuşaţi.

Va fi stabilit, prin lege, că emiterea de acte normative nu constituie infracţiune şi va fi interzis ca informaţii dintr-un dosar să fie date publicităţii înainte de pronunţarea unei decizii definite a instanţei. 

Reprezentanţii Parchetului General consideră că articolele care ar putea afecta buna desfăşurare a urmăririi penale trebuie reevaluate.

Şi dă cîteva astfel de exemple, precum propunerea de eliminare a arestarii preventive pentru agresiune sexuală, corupere şi act sexual cu un minor, furt, înşelăciune, abuz în serviciu, delapidare, supunerea la rele tratamente, spălare de bani, instituirea condiţiei ca denunţul să fie formulat într-un anume termen ori clasarea oricărei cauze daca făptuitorul nu este identificat timp de un an.

De asemenea, Parchetul General consideră necesară o reevaluare a propunerilor de modificare a Codului penal, în condiţiile în care se doreste în mod explicit dezincriminarea unor fapte ‘grave’, precum traficul de influenţă sau a unor infracţiuni de corupţie sau de serviciu prin restrângerea categoriei funcţionarilor publici.

Ministerul Public se întreabă retoric de ce trebuie modificate articole declarate constituţionale şi perfect valabile, fără a se ţine cont de consecinţe.

La rândul lui, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat ieri că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile. El a mai spus că „este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament". 

„Sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea - este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a declarat Iohannis.

Mai exact, o modificare ce atrage atenţia se referă la redactarea motivării unei hotărâri judecătoreşte definitive şi la semnarea acestor documente. Se introduce obligaţia - care până acum nu exista - ca o hotărâre definitivă (de condamnare sau de achitare) să fie motivată în cel mult 30 de zile sau în cazuri excepţionale în 60 de zile (dacă judecătorii îşi motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). În plus, potrivit propunerii venite dinspre Comisia Iordache, motivarea trebuie semnată de toţi judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată la dezbateri, deliberări, pronunţarea sentinţei. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv, atunci cauza se repune pe rol, deci practic se reia judecata ultimului termen într-o nouă componenţă a completului de judecată.

În acest context, se introduce un nou motiv de revizuire, ceea ce înseamnă o cale extraordinară de atac - nemotivarea sau nesemnarea de către toţi judecătorii care au participat la luarea unei decizii a motivării.  Revizuirea sentinţei poate fi cerută oricând, chiar şi după moartea persoanei condamnate.

Prin urmare, dacă va fi adoptată această prevedere, practic i-ar deschide drum lui Liviu Dragnea pentru o schimbare a condamnării sale primite în dosarul referendumului (doi ani de închisoare cu suspendare). În cazul sentinţei lui, motivarea nu a fost semnată de către toţi judecătorii care au participat la luarea deciziei de condamnare şi au trecut opt luni de la pronunţarea sentinţei până ea a fost motivată. Motivarea a fost redactată de unul dintre judecătorii care au participat la luarea deciziei, însă pentru Livia Stanciu, fosta preşedintă a Înaltei Curţi, între timp pensionată şi numită judecător la CCR, a semnat înlocuitoarea ei, Cristina Tarcea. Liviu Dragnea a speculat această întârziere şi a vrut să deschidă un proces, dar plângerea i-a fost respinsă. 

Principalele propuneri de modificare a Codurilor

- Revizuirea sentinţelor definitive

Dacă judecătorul care a dat sentinţa nu a semnat şi redactat motivarea acesteia este motiv de revizuire.

- Liberarea condiţionată

Parlamentarii propun reducerea de la două treimi la jumătate a executării pedepsei înaintea liberării condiţionate.

- Denunţătorii

Pot beneficia de reducerea la jumătate a pedepselor în propriile dosare doar cei care denunţă în termen de 6 luni de la comiterea faptei denunţate, indiferent care este aceea.

- Respectarea prezumţiei de nevinovăţie

Parchetele vor avea interdicţie de a comunica public despre anchete pe rol sau aflate în cameră preliminară, fără posibilitatea emiterii unor comunicate  de puneri sub acuzare, inculpări, trimiteri în judecată. Declaraţiile suspectului sau inculpatului se înregistrează obligatoriu audio, cel puţin, sub sancţiunea nulităţii. Mandatul de percheziţie trebuie să cuprindă clar bunurile sau documentele căutate, sub sancţiunea nulităţii. Audierea nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Avocatul trebuie să aibă cel puţin 6 ore la dispoziţie pentru a studia dosarul înainte de judecarea cererii de arestare. Sechestrul pe bunuri nu poate fi menţinut mai mult de un an în timpul urmăririi penale sau 3 ani în total.  

- Ce nu mai pot face procurorii

Procurorii nu mai pot cere de la bănci date financiare ale unor persoane fără mandat de la judecător, nu mai pot ridica de la percheziţii bunuri sau probe care vizează fapte ce nu sunt prevăzute în mandatul pe care îl au (trebuie să ceară alt mandat), nu pot folosi în dosare pentru infracţiuni ordinare înregistrări obţinute în baza Legii siguranţei naţionale pentru fapte de terorism.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite