Consiliul Europei, Grupul Statelor împotriva Corupţiei – raport devastator despre România

Concluzia generală a Raportului este una dramatică

Astăzi, la Strasbourg, exact în momentul în care noi afişăm acest material pe adevarul.ro (ora 10.00, adică 11.00 la Bucureşti) a fost dat publicităţii Raportul de evaluare realizat de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei a cărui misiune „este să amelioreze capacitatea statelor membre de a lupta împotriva corupţiei,

asigurând şi conformitatea legislaţiei şi acţiunilor acestora cu normele în privinţa luptei anticorupţie. Ajută Statele Membre să facă o listă a lipsurilor existente în legislaţiile naţionale privind lupta împotriva corupţiei, îndemnându-le să proceseze la reformele legislative, instituţionale şi practice care se impun. În acest moment, GRECO este compus din cele 47 state membre ale Consiliului Europei, Belarus şi SUA“.

Raportul are o titulatură complicată: Greco RC-III (2014) 22E / Al doilea Raport de conformitate/Runda a treia de evaluare / Al doilea Raport de conformitate a României /  „Incriminări (ETS 173 şi 191, GPC 2)”/ „Transparenţa finanţării partidelor politice” –  Adoptat de GRECO la cea de-a 66-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 8-12 decembrie 2014). A fost constituit pe baza Raportului de Conformitate prezentat de autorităţile române la 8 iulie 2014, GRECO selectând Turcia şi Federaţia Rusă pentru a desemna raportorii. Cele două persoane alese pentru redactarea Raportului au fost doamna Ayben Iyisoy din partea Turciei şi domnul Vladimir Lafitskiy din partea Federaţiei Ruse.

Este un raport de etapă, evident foarte important atât prin conţinutul său, dar şi extrem de actual pentru societatea românească din acest moment, marcată de scandalurile profunde legate de dezvăluirile neaşteptate şi de mare gravitate privind metodele de finanţare ale campaniilor electorale, ale partidelor sau campaniilor diferiţilor oameni politici. Inclusiv – ceea ce realmente a şocat la Bruxelles şi Strasbourg – a unor persoane care îşi făcuseră din lupta împotriva corupţiei tema principală a discursurilor de campanie dar şi a lansării lor pe scena politicii europene.

În plus, adăugaţi, conjunctural, noua dimensiune în care trebuie lecturate concluziile şi recomandările acestui raport : Parlamentul României a primit din partea Preşedintelui ţării, spre reexaminare, Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Integraţi toate acestea în contextul în care, destul de curând, aşteptăm o nouă evaluare a Comisiei Europene în cadrul MCV. Desigur, elementele din Raportul GRECO erau foarte aşteptate de experţii de la Bruxelles şi vor fi preluate, ca atare, în propriul material de analiză.

Concluzia generală a Raportului este dramatică:

„GRECO concluzionează că România a implementat în mod satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător numai 7 din cele 20 de recomandări conţinute în Raportul de evaluare din cadrul rundei a treia. Nouă recomandări rămân sau au fost parţial implementate şi patru recomandări încă nu au fost implementate.... performanţa de ansamblu a României rămâne modestă în această etapă a procedurii de conformitate şi nu a înregistrat niciun progres substanţial şi tangibil cu privire la Tema II – Transparenţa partidelor politice, comparativ cu situaţia evaluată în primul Raport de conformitate în urmă cu doi ani (şi la patru ani de la adoptarea Raportului de evaluare). Marea majoritate a recomandărilor formulate în cadrul Temei II nu au fost încă implementate. În aceste circumstanţe, GRECO nu are altă cale decât să considere că situaţia este „global nesatisfăcătoare” în înţelesul Regulii 31, paragraful 8.3 din Regulile de procedură. GRECO decide prim urmare să aplice Regula 32 cu privire la membrii în speţă, la care se constată neconformitatea cu recomandările formulate în raportul de evaluare”.

„Schimbarea clasei noastre politice, atât de aşteptată de cetăţeni, nu se poate face fără transparenţă în gestionarea banilor primiţi de partide. De aceea, am trimis Parlamentului spre reexaminare Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. O lege atât de importantă trebuie să fie bine dezbătută şi limpede formulată, ca să nu lase loc de interpretări sau derapaje“ Klaus Iohannis, Peşedintele României (precizări privind cererea trimisă Parlamentului pentru reexaminarea legii finanţării partidelor)

Iată, în cele ce urmează, o sinteză a observaţiilor conţinute în Raportul GRECO.

După ce se arată că Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală au fost adoptate în graficul promis, se afirmă că:

-  Autorităţile române confirmă acum că atât NCP cât şi NCPP au intrat în vigoare la 1 februarie a.c., conform planificării. Acestea se referă şi la „incidentul” care a generat îngrijorare la sfârşitul anului 2013, când Parlamentul a adoptat alte amendamente în decembrie 2013, care ar fi exclus deputaţii şi senatorii din definiţia de drept penal a „funcţionarului public” (art. 147 CP şi art. 175 NCP) şi în consecinţă şi din sfera de aplicare a prevederilor legale privind mita, traficul de influenţă, conflictele de interese si aşa mai departe. În ianuarie 2014 aceste amendamente au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României întrucât, pe scurt, contraziceau anagajamentele internaţionale ale ţării, potrivit Curţii.

Prima recomandare a GRECO este „incriminarea corupţiei active şi pasive din sectorul public, precum şi traficul de influenţă astfel încât să acopere toate actele/omisiunile efectuate în exerciţiul funcţiei unui funcţionar public, indiferent dacă sunt sau nu în sfera de competenţă a acestuia”.

Context în care, după ce sunt enumerate câteva schimbări legislative aduse de noul Cod, experţii Consiliului Europei trag totuşi concluzia că recomandarea pe care o făcuseră nu a fost îndeplinită:

GRECO observă că autorităţile române nu şi-au schimbat atitudinea adversă de la momentul adoptării primului Raport de conformitate şi încă se referă la aplicarea altor prevederi (de ex. fraudă) în cazul în care un funcţionar public a fost implicat în luare de mită pentru acţiuni sau inacţiuni care exced competenţei sale oficiale. GRECO înţelege preocupările legislatorului şi ale doctrinei juridice de a evita confuzia între subiectul activ „real” al infracţiunii de luare de mită şi autorul unei fraude (care ar obţine profit ilegal din pretenţii false). Este evident că reglementarea corupţiei active şi pasive a funcţionarilor publici nu are ca ţintă cazurile care se aseamănă mai degrabă cu frauda, când funcţionarul public emite pretenţii false de la bun început. În primul rând, GRECO reaminteşte îngrijorările exprimate în Raportul de evaluare (tema I – Incriminări, paragraful 101) că cerinţa ca organul de urmărire penală să demonstreze că venitul necuvenit a fost cerut / dat în schimbul unui act care intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului public adaugă un element suplimentar – excesiv de restrictiv – la incriminarea luării/dării de mită şi a traficului de influenţă, lucru care a fost confirmat în timpul discuţiilor din cadrul vizitei de evaluare. Această cerinţă este totodată în mod clar contradictorie literei şi spiritului Convenţiei Penale împotriva Corupţiei. România trebuie să acorde o atenţie mai mare acestui aspect, atât în ceea ce priveşte luarea / darea de mită, cât şi traficul de influenţă.

A doua recomandare a GRECO, de data aceasta considerată ca fiind implementată satisfăcător, a fost cea de a se lua „măsurile adecvate pentru a asigura că toate infracţiunile de luare/dare de mită şi trafic de influenţă acoperă, în mod neechivoc, toate cazurile în care avantajul nu este pentru funcţionar, dar pentru o terţă persoană care poate să nu fie direct implicată în săvârşirea infracţiunii”. 

În schimb, cea de-a patra recomandare nu este considerată a fi implantată:

GRECO a recomandat să se asigure că incriminarea infracţiunilor de corupţie în sectorul privat – inclusiv în noul Cod penal – acoperă, în ceea ce priveşte persoana care ia mita, gama întreagă a persoanelor care lucrează, în orice capacitate, pentru entităţi din sectorul privat, indiferent dacă sunt sau nu persoane juridice.

Interesante sunt observaţiile şi temeiurile analizei care însoţeşte capitoul privind implantarea de către România a Recomandării VI, acolo unde se găsesc foarte multe şi detaliate amănunte privind statutul denunţătorului.

Iată recomandarea GRECO, actualmente considerată ca parţial implementată:

GRECO a recomandat i) Să analizeze şi să revizuiască în mod corespunzător caracterul total automat şi obligatoriu al cauzei de nepedepsire a denunţătorului la dare de mită şi trafic de influenţă, ii) să clarifice condiţiile în care această cauză poate fi invocată, iii) să abroge restituirea mitei către mituitor în astfel de cazuri

Finanţarea partidelor

În cazul finanţării partidelor, sunt amintite tergiversările din Parlamentul României, încercarea de a bloca votul şi nevoia ca textul final să reflecte într-un mod mai larg recomandările GRECO. Concluzia Raportului este, din nou, una extrem de negativă:

Cu privire la transparenţa finanţării partidelor politice, România nu a folosit intervalul suplimentar de 2 ani scurs de la primul Raport de conformitate, pentru a înregistra vreun progres. Un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţilor partidelor politice şi campaniilor electorale se află în prezent în Parlament. Dacă va fi adoptat, va aduce o serie de îmbunătăţiri. În acelaşi timp, România are nevoie în continuare să rafineze o parte dintre aceste prevederi pentru a lua pe deplin în considerare raţiunile care au fundamentat recomandările emise de GRECO, spre exemplu cu privire la transparenţa sprijinului oferit de către terţi, garantarea independenţei auditului financiar al partidelor politice, şi reglementarea unor sancţiuni eficiente, proporţionate şi disuasive pentru încălcarea Legii nr. 334/2006. GRECO doreşte să sublinieze importanţa supremă a unor reguli clare, consecvente şi eficiente cu privire la supravegherea finanţării partidelor politice. În legătură cu acest aspect, GRECO este îngrijorat în mod special cu privire la anumite aspecte ale proiectului de lege, precum absenţa unor propuneri adecvate privind termenele de depunere şi publicare a declaraţiilor financiare anuale privind partidele politice. În principiu, depunerea acestor declaraţii constituie punctul de plecare pentru implementarea controalelor financiare ale Autorităţii Electorale Permanente, iar orice întârzieri cauzate de neclaritatea reglementării vor avea un impact negativ asupra activităţii AEP. Mai ales dacă termenul de prescripţie este prea scurt şi România trebuie să îmbunătăţească această situaţie rapid, având în vedere că actualul termen de 6 luni este în mod clar neadecvat. GRECO mai speră că România va depune toate eforturile pentru a îmbunătăţi supravegherea exercitată de AEP cu privire la finanţarea atât a partidelor politice cât şi a campaniilor electorale. GRECO reaminteşte că această supraveghere a fost percepută la momentul vizitei de evaluare ca o zonă slabă şi că, în paralel, finanţarea partidelor politice a generat numeroase controverse.

Evident, trebuie să aşteptăm să vedem care va fi până la urmă decizia suverană a Parlamentului României, cel care va demonstra, poate, că a înţeles ceva, cât de puţin, din valul de critici pe care unele dintre hotărârile adoptate până acum în domeniul la care ne-am referit până acum le-au stârnit în instituţiile europene şi nu numai. Mari speranţe, vedeţi, nu au nici cei de la GRECO în privinţa legii esenţiale privind finanţarea partidelor şi asta, cert, va continua să acţioneze ca o frână majoră în marile ambiţii, în principiu asumate verbal de toată clasa politică de la noi, în primul rând apartenenţa la Spaţiul Schengen. Dar, să nu ne grăbim, poate aleşii neamului, proaspăt întorşi de la dificilul proces electoral al pupatului de icoane, vor arăta că le pasă şi de altceva decât de propriile salarii şi privilegii.

Poate, dar deloc sigur.

P.S.  Pentru informarea dvs., e bine să ştiţi că avem şi o delegaţie de aleşi care ne reprezintă la Strasbourg în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (cu tot cu diurnele bogat corespunzătoare, cazare, plus salariul care merge acasă cu toate privilegiile aferente). Iată componenţa acestei delegaţii: 

Conform paginii oficiale a acestei delegaţii de pe site-ul Parlamentului României, niciunul dintre onorabilii noştri aleşi nu a luat cuvântul în plen, cu ocazia aprobării Raportului Greco. De înţeles, acum, de ce Excelenţa-Sa domnul Tăriceanu venea după aceea, entuziast (şi sper neştiutor) la Bruxelles să propună ridicarea MCV, exact când, de partea cealaltă, ar fi trebuit să ştie că se acumulează probleme, critici, acuzaţii la adresa Parlamentului nostru. Şi, dacă informaţiile mele sunt corecte, Raportrul Greco este doar începutul. Există un termen limită de 30 iunie 2015 dat pentru ca şeful delegaţiei române să prezinte un raport de urgenţă asupra acţiunilor întreprinse de România, recte Parlamentul României, pentru îmbunătăţirea situaţiei.

Şi, atenţie, la formularea GRECO încă mai speră. Oare ce se va întâmpla când va înceta să mai spere şi va transmite mesajul disperat către Comisia Europeană şi Consiliul JAI la nivelul Consiliului European? 

Greco RC-III (2014) 22F Final Deuxième RC Roumanie CONF