Confederaţia antreprenorilor mici şi mijlocii din România critică reacţia tardivă şi ipocrită a Guvernului în scandalul sclavelor românce din Italia

Confederaţia antreprenorilor mici şi mijlocii din România (C.A.P.I.M.E.D) critică dur reacţia tardivă şi ipocrită a Guvernului României, care este atenţionat sistematic, de cel puţin trei ani de zile, de situaţia critică a românilor care lucrează în Italia, în special a femeilor care sunt abuzate sexual de angajatorii sicilieni.

“De trei ani ne rugăm de Guvern să-şi apere concetăţenii din Italia. Reacţionează ipocrit numai la drame semnalate de presa internaţională”, se arată într-un comunicat C.A.P.I.M.E.D România.

În acelaşi timp, Confederaţia Naţională a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii (C.A.P.I.M.E.D. România) acuză Guvernul de nerespectarea articolului 17 din Constituţie, care prevede asigurarea protecţiei pentru românii din Diaspora. La ora actuală nu există niciun proiect finanţat de Guvern care să lupte pentru apărarea drepturilor românilor din Italia, care sunt expuşi unor fenomene periculoase, precum munca “la negru” şi sclavagismul modern.

Deşi Confederaţia a prezentat proiectul “Vreau să lucrez legal în Europa mea” ultimelor trei Guverne (Victor Ponta, Dacian Cioloş şi Sorin Grindeanu), nu s-a găsit nici până la această data un mod de finanţare. De cel puţin trei ani, C.A.P.I.M.E.D. România primeşte semnale de la românii abuzaţi în Italia, scrisori pe care le-a anexat şi în proiectul de finanţare, însă oficialităţile de la Bucureşti încă nu au găsit o soluţie de deschidere a acestui dorit sindicat în Italia.

“Ştim de mult timp de aceste abuzuri sexuale ale angajatorilor sicilieni asupra româncelor, pe care le-am semnat atât direct autorităţilor române, cât şi opiniei publice prin comunicate de presă. Din nefericire, semnalările noastre au rămas fără ecou, nu au trezit niciun interes şi nu a fost o prioritate pe agenda de zi a Guvernului României. Acuz Guvernul României – cel puţin pe ultimele trei guverne - de iresponsabilitate şi ipocrizie, deoarece ştiau de această situaţie gravă direct de la noi, însă şi-au manifestat dezinteresul total faţă de aceste drame. Atunci când aceste cazuri din sudul Italiei au ajuns în atenţia mass-media internaţionale, au început să mimeze îngrijorarea şi uimirea. 

Cum poţi fi uimit de o situaţie pe care noi o semnalăm de ani buni? De ce nu acţionăm şi preventiv? De ce reacţionăm doar când un caz este semnalat de presa internaţională? De ce nu le pasă guvernanţilor de soarta reală a Diasporei în afara campaniei electorale?”, declară Carmen Luminiţa Andrei, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii, stabilită de 27 în Italia, dintre care 8 ani cu sedii în Sicilia şi, de curând, cu sediu secundar operativ în Piemonte, se mai arată în comunicatul  C.A.P.I.M.E.D România.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, în Italia

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a anunţat marţi, la o dezbatere organizată de Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat pe tema situaţiei lucrătorilor români din sudul Italiei, că se va deplasa în această ţară, într-o misiune comună cu reprezentanţii MAI, pentru a discuta cu autorităţile locale şi a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă aceştia.

"Mâine (astăzi n.r), din dispoziţia prim-ministrului României, ne deplasăm într-o misiune comună cu reprezentanţii Ministerului de Interne la Catania şi la Ragusa pentru a discuta cu autorităţile italiene la faţa locului şi pentru a găsi soluţii imediate în ceea ce priveşte aspectele semnalate", a precizat Păstârnac.

Ea a adăugat că, dincolo de aceste soluţii imediate, despre care spune că deja a lansat discuţii cu autorităţile italiene, urmează un plan pe termen mediu, pe care l-a prezentat şi comisiilor parlamentare. 

"Încercăm să mărim asistenţa consulară în domeniul internelor şi în domeniul combaterii traficului, astfel încât să ne putem adresa victimelor cu ansamblul de măsuri pe care-l avem la dispoziţie, dar în acelaşi timp să continuăm şi să intensificăm campaniile de informare pentru a preveni aceste situaţii. Este o misiune comună a Ministerului Românilor de Pretutindeni cu Ministerul de Interne şi cu cel al Muncii şi fără acest mecanism comun alături de colegii de la MAE nu vom putea găsi răspunsul potrivit", a spus Păstârnac. 

Ministrul a mai spus că detalii referitoare la cei care intermediază traficul de persoane se regăsesc într-o anchetă demarată deja de autorităţile italiene în cooperare cu cele române. 

Cât priveşte modul în care statul român s-a implicat în soluţionarea problemelor lucrătorilor români din sudul Italiei, Păstârnac a menţionat că este un protocol care s-a activat şi în momentul de faţă sunt acţiuni în curs.

"Este parte a dialogului nostru, există legislaţie la nivel european şi vrem să vedem care sunt mecanismele bilaterale cele mai în măsură să fie aplicate asupra cazurilor din Sicilia şi Calabria", a subliniat ministrul pentru Românii de Pretutindeni. 

Păstârnac a mai anunţat are programate discuţii la nivelul prefecturilor din Catania şi Ragusa, întâlniri cu reprezentanţii Ministerului de Interne şi cu cei ai asociaţiilor româneşti, menţionând că se va deplasa şi pe teren pentru posibile întâlniri cu lucrătorii de acolo. 

Problemele cu care se confruntă lucrătorii români din sudul Italiei au fost detaliate de Emilia Spurcaciu, responsabil al Asociaţiei INCA România (Institutul Naţional Confederal de Asistenţă), care face parte din CGIL, cea mai mare confederaţie sindicală din Italia. 

"Persoanele sunt lipsite de încredere în ele, dar şi în instituţii şi un aspect important este lipsa informaţiilor, un analfabetism al drepturilor, nu sunt conştiente că sunt cetăţeni ai UE şi că au drepturi, dar acest lucru ne împiedică să-i ajutăm. Vorbim despre persoane care sunt foarte vulnerabile, care depind de angajator, sunt exploatate şi cărora le este teamă să denunţe şi de multe ori rămân şi fără documente", a precizat Spurcaciu. 

Ea a adăugat că nu trebuie să se generalizeze acest fenomen, pentru că nu toţi românii din Italia sunt exploataţi. 

"Vorbim de 1.151.000 de români care se află pe teritoriul Italiei. Am venit să prezint situaţia lucrurilor, mai ales din zona Siciliei, unde avem mai multe cazuri de exploatare, intermediere ilegală a muncii şi abuzuri — se ajunge şi la abuzuri sexuale şi aproape vorbim de sclavie. 

50.000 de români au rezidenţă în Sicilia

Numărul românilor cu rezidenţă în Sicilia este în jur de 50.000 de persoane. Acestea sunt persoane care îşi declară prezenţa în teritoriu. Din păcate, nu pot da o cifră exactă (n.r. — a celor exploataţi), pentru că foarte mulţi nu-şi declară prezenţa în teritoriu şi sunt consideraţi invizibili", a menţionat Spurcaciu. Aceasta a mai precizat că Italia are instrumente legale de combatere a acestor fenomene, dar acestea trebuie şi aplicate. 

"Avem două instituţii importante acum în Italia. Legea 199, care este împotriva fenomenului caporalatos, acea intermediere ilegală a muncii împotriva exploatării şi a muncii la negru.

De asemenea, mai avem un protocol experimental în cinci regiuni care sunt interesate de fenomene, din păcate, de genul acesta, printre care şi Sicilia şi aceste lucruri trebuie să fie aplicate sunt nişte instrumente, dar este important să se reuşească aplicarea acestora", a susţinut Spurcaciu. 

Ea le-a cerut parlamentarilor să colaboreze mai mult cu instituţiile din Italia, argumentând că, în momentul în care se colaborează şi sunt mai mulţi actori instituţionali din Italia şi România în jurul unei mese, se pot găsi soluţiile necesare. 

La rândul său, Silvia Dumitrache, preşedinte al Asociaţiei Femeilor Române din Italia, a spus că este nevoie de o intervenţie la nivel guvernamental. 

"Pe de altă parte, cred sincer că numai la nivel de campanie naţională, de informaţie, de prevenire a acestor fenomene se poate ajunge la un rezultat concret. Din 2008 durează fenomenul. Sunt 50.000 de persoane doar în Sicilia. Numai când se întâmplă ceva foarte grav. Lucrează la negru. Dacă se duc şi denunţă, după aceea, una dintre urmări este ameninţarea familiei din România", a spus Dumitrache. 

La eveniment a fost prezent, printre alţii, Bogdan Stănescu, director general al Departamentului Consular din MAE, care a vorbit despre campaniile de informare derulate în scopul atenţionării românilor care pleacă la muncă în străinătate asupra riscurilor la care se expun.