DOCUMENT Concluziile evaluării Ministerului Public şi DNA. Toader: „Nu este oportună revocarea procurorului general şi a şefului DNA”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că nu-l va schimba pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi nici pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, în urma evaluării Ministerului Public şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Evaluarea a venit ca urmarea deciziei Curţii Constituţionale potrivit căreia în cazul anchetei privind OUG 13 s-ar fi încălcat legea.

UPDATE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că în acest moment nu este oportună revocarea procurorului general, Augustin Lazăr, şi a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Anunţul a fost precedat de o întâlnire avută cu premierul Sorin Grindeanu, la sediul Guvernului.

"Evaluând toţi factorii de constituţionalitate, legalitate şi oportunitate am apreciat că în acest moment nu este oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general şi a şefei DNA", a spus Tudorel Toader.

„Necesitatea instituirii unei atente monitorizări”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în conferinţa de presă în care a anunţat concluziile evaluării procurorului general şi a procurorului şef al DNA, că este oportună "instituirea unei atente monitorizări, a unei obligaţii de raportare a activităţii procurorilor de la DNA, DIICOT, PICCJ", iar această autoritate trebuie exercitată de ministrul Justiţiei, fără ingerinţe în activitatea procurorului de a da soluţii.

„Ceea ce considerăm oportun în spiritul exigenţelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente monitorizări, a unei obligaţii de raportare a activităţii pe care o desfăşoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, o autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul Justiţiei şi, repet, o voi exercita, fără ingerinţe în independenţa procurorului de a da soluţii pentru identificarea modului în care, pe viitor, procurorii înţeleg să respecte limitele de competenţă, să evite transformarea acţiunilor de prevenire, de combatare a fenomenului infracţional în acţiuni de natură să pună în pericol democraţia, să afecteze drepturile şi libertăţile fundamentale. Această autoritate se va exercita, această monitorizare se va exercita, repet, fără ştirbirea independenţei procurorilor şi ca un mecanism care să dea eficienţă, consistenţă, prevederilor articolului 132, alineatul 1 din Constituţie, de exercitare a autorităţii ministrului Justiţiei asupra procurorilor, în acord aşadar cu articolul 132 din Constituţie şi în acord cu articolul 69 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară", a spus Tudorel Toader.

El a susţinut că sistemul judiciar are multe probleme de remediat, existând că "o practică încă neunitară, de natură să încalce egalitatea în faţa legii".

Critică: DNA, derapaje instituţionale

Ministrul Justiţiei a mai spus că "DNA nu poate funcţiona decât în acord cu rigorile statului de drept, iar derapajele instituţionale nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului combaterii corupţiei".

"E nefiresc ca o parte judecată să primească o anumită soluţie la Constanţa şi altă soluţie la Oradea  Avem probleme cu privire la inflaţia legislativă  Avem legi atât de modificate şi complicate încât uneori şi nouă ne e greu, trebuie să lecturăm că să vedem voinţa legiuitoriului dacă e cea de la început  Niciodată legiuitorul nu a dat o lege de interpretare prin care să arate voinţa originară, nu cea de azi. (...) Informările punctuale realizate relevă derapaje instituţionale în sensul unor acţiuni cel puţin exagerate din partea DNA, derapaje care au produs reacţii negative în media şi la opinia publică. Veţi spune că şi societatea e divizată. Cert e că societatea a trăit această emoţie colectivă, a avut această preocupare faţă de procedura de legiferare şi de respectare a principiilor statului de drept  Din perspectiva derapajelor, DNA nu poate funcţiona decât în acord cu rigorile statului de drept. Derapajele instituţionale nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului combaterii corupţiei, pentru că nu avem o ierarhie a valorilor, pentru că în numele apărării unei valori nu îţi e permis să încalci o altă valoare  Constituţia spune că ingerinţa în viaţa privată trebuie să fie proporţională cu scopul urmărit, nu care cumva în numele unui obiectiv generos să încalci alte valori cel puţin egal protejate", a mai spus Tudorel Toader, în conferinţa de presă în care a prezentat concluziile evaluării procurorului general Augustin Lazăr şi a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Evaluarea este pe 19 pagini

Ministrul Justiţiei a susţinut că evaluarea procurorului general Augustin Lazăr şi a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a fost făcută de el fără niciun fel de presiune şi ingerinţă şi că nu a verificat soluţii din dosare. El a precizat că raportul de evaluare are 19 pagini.

"Această evaluare a procurorului general al României şi a procurorului sef al DNA a survenit în contextul în care Guvernul a adoptat OUG 13/2017, iar DNA a procedat la anchetarea circumstanţelor adoptării respectivei ordonanţe", a spus ministrul.

El a precizat că a solicitat informări de la Parchetul General şi de la DNA, pe care le-a primit complete şi la timp şi, de asemenea, a avut întâlniri punctuale cu şefii celor două instituţii.

"Am văzut că s-au facut speculaţii cu privire la momentul în care au venit cei doi procurori-şefi, vă asigur că am realizat această evaluare în deplina concordanţă cu legea şi fiecare dintre cei doi au venit în mai puţin de 10 - 15 minute din momentul în care i-am invitat", a afirmat ministrul Justiţiei, susţinând că suprapunerea cu vizita ambasadorului SUA a fost o "pură coincidenţă".

Conferinţa a durat 45 de minute

Tudorel Toader a repetat că evaluarea a fost făcută de el fără niciun fel de presiune şi ingerinţă şi că nu a verificat soluţii din dosare.

"Am realizat evaluarea fără nicio presiune, fără nicio ingerinţă, fără nicio sugestie de la absolut nimeni străin de Ministerul Justiţiei. Nu am verificat soluţii din dosare, nici nu ar fi fost posibil. Procurorul are autoritatea să decidă în legătură cu soartă unei anchete, se supune administrativ procurorului şef ierarhic superior, dar toţi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, despre care din păcate în ultima perioadă nu s-a vorbit. Un lucru trebuie să fie foarte limpede - justiţia în România se înfăptuieşte de judecător, independenţa e garantată de CSM, iar autoritatea e exercitată de ministrului Justiţiei", a adăugat ministrul Justiţiei.

Conferinţa de presă în care ministrul Justiţiei a prezentat raportul de evaluare a procurorului general al României şi a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a durat 45 de minute, Toader anunţând, la finalul acesteia, că în acest moment nu este oportună revocarea procurorului general şi a şefei DNA.

Care era procedura

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, revocarea şefilor din Parchetul General, DNA şi DIICOT se face de către preşedintele României, la propunerea minstrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Consilului Superior al Magistraturii (CSM). Lazăr şi Kovesi au fost numiţi în aprilie 2016, iar mandatele lor în funcţiile de conducere expiră în aprilie 2019.

Raportul MJ de evaluare a procurorului general si a procruroului sef al DNA 

UPDATE Premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit, miercuri după-amiază, la Palatul Victoria, cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care i-a prezentat concluziile evaluării procurorului general Augustin Lazăr şi şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, au declarat pentru News.ro surse guvernamentale. Ministrul Justiţiei a intrat în sediul Guvernului pe la o altă poartă de acces, nu pe cea principală, potrivit News.ro

Potrivit surselor citate, ministrul Justiţiei se afla în Palatul Victoria în momentul sosirii preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la Guvern, în jurul orei 14.30.

De asemenea, aceleaşi surse au precizat că Tudorel Toader a plecat din Guvern înainte cu câteva minute ca şeful Senatului să părăsească Palatul Victoria, însă ca şi la sosire, ministrul a ales să iasă pe altă poată de acces şi nu pe cea principală.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a ajuns la sediul Guvernului în jurul orei 14.30 şi a plecat după aproximativ o oră.

Ştirea iniţială

Ministrul Justiţiei a spus, luni, că evaluările activităţii Ministerului Public şi DNA au fost făcute în termenul stabilit de 14 zile, care s-a împlinit duminică seara, dar va proroga termenul de anunţare a rezultatelor cu două zile, iar decizia şi toate amănuntele legate de aceasta le va anunţa miercuri, într-o conferinţă de presă.

"Am făcut evaluările, cele 14 zile s-au împlinit chiar de aseară (duminică, n.r.), voi proroga termenul cu două zile, dat fiind că am fost la Bruxelles, astăzi (luni, n.r.) voi avea o întrevedere cu ambasadorul SUA, voi pleca din nou la Bruxelles. Miercuri, la orele prânzului, voi organiza o conferinţă de presă, vă voi invita şi vă voi da toate amănuntele”, a declarat Tudorel Toader.

În cursul zilei de luni, ministrul Justiţiei s-a întâlnit cu ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, iar, la scurt timp după întrevedere, Tudorel Toader a primit vizita procurorului-şef al DNA, Laura Kovesi.

"Cei doi oficiali au discutat aspecte referitoare la cooperarea bilaterală pe teme de justiţie, inclusiv derularea unor proiecte comune, printre care şi colaborarea oferită de către SUA în domeniul recuperării prejudiciilor provenite din infracţiuni", au precizat reprezentanţii Ministerului Justiţiei după vizita ambasadorului american la Ministerul Justiţiei.

Hans Klemm, a declarat, după întâlnirea de aproximativ o oră cu ministrul Justiţiei că i-a transmis oficialului român sprijinul său şi al ţării sale pentru întărirea statului de drept.

"Am fost aici pentru a mă prezenta ministrului Justiţiei. Am avut o discuţie foarte bună despre istoria cooperării între Statele Unite şi România şi l-am asigurat pe ministrul Justiţiei de interesul continuu, al meu şi al ţării mele, în a-i susţine eforturile de a întări statul de drept în România şi de a lupta împotriva corupţiei", a spus Hans Klemm, la ieşirea din sediul Ministerului Justiţiei.

Întrebat dacă procurorul-şef al DNA ar trebui să demisioneze după decizia Curţii Constituţionale privind ancheta în cazul OUG 13, ambasadorul american a precizat: "Nu am discutat despre probleme legate de persoane".

Vizita ambasadorului american la sediul Ministerului Justiţiei a fost urmată de cea a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

"În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie", a precizat Ministerul Justiţiei.

La rândul său, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat, luni după-amiază, după ce s-a întâlnit cu ministrul Justiţiei, că Tudorel Toader nu i-a cerut demisia, iar ea nu intenţionează să demisioneze, deoarece DNA şi-a făcut treaba.

"Nu mi-a cerut demisia. Nu intenţionez să îmi dau demisia, nu am de ce să îmi dau demisia, DNA şi-a făcut treaba. A fost o discuţie despre care nu doresc să dau foarte multe detalii, veţi afla după ce se termină această etapă (evaluarea anunţată de ministrul Justiţiei, n.r.)", a precizat procurorul-şef al DNA, după întâlnirea cu ministrul Justiţiei, care a durat mai bine de o oră.

Laura Kovesi a adăugat că întrevederea a fost fixată pentru luni.

"Nu doresc să dau niciun fel de detaliu din cadrul întâlnirii. Am discutat doar despre activitatea DNA, întâlnirea a fost fixată pentru astăzi (luni, n.r.) după-masă, restul detaliilor probabil o să le aflaţi de la domnul ministru", a spus şefa DNA.

Întrebată dacă a acţionat corect în cazul anchetei vizând OUG 13, Kovesi a răspuns: "Întotdeauna am acţionat corect".

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că nu i-a prezentat primului-ministru concluziile verificărilor de la Parchetul General şi DNA, dar că va vorbi cu premierul până miercuri, când va anunţa rezultatul analizei.

Tudorel Toader a spus că nu s-a întâlnit cu procurorul-şef al DNA înainte sau în timpul evaluării, pentru că nu el trebuie să se deplaseze pentru aceste discuţii, procedura fiind "în sens invers".

Întrebat cum comentează declaraţiile preşedintelui potrivit cărora este mulţumit de activitatea procurorului-şef al DNA şi procurorului general al României şi ce va face în eventualitatea în care va propune revocarea acestora din funcţii şi va primi un refuz din partea şefului statului, ministrul Justiţiei a spus: "Preşedintele şi-a exprimat în repetate rânduri opinia. Eu îmi voi exprima opinia mea, în scris şi prin răspunsurile pe care vi le voi da miercuri, în conferinţa de presă”.

Verificările la Ministerul Public şi la Direcţia Naţională Anticorupţie au fost anunţate de ministrul Justiţiei în 12 martie, când spunea că va discuta cu procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, şi cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, considerând că s-a încălcat legea, conform deciziei Curţii Constituţionale şi arăta că în două săptămâni va lua o decizie finală, inclusiv privind o eventuală revocare a celor doi, dar este posibil ca până atunci aceştia să demisioneze.

În 13 martie, ministrul Justiţiei afirma că nu le-a sugerat procurorului general al României şi procurorului-şef al DNA să îşi dea demisia, ci a invocat o instituţie care există în Codul Muncii, precizând că oricine poate să îşi dea demisia şi că nimeni nu este obligat să muncească împotriva voinţei lui.

Tudorel Toader a motivat evaluările prin faptul că, potrivit Constituţiei, “Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei", iar ministrul Justiţiei are dreptul şi obligaţia de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorul general şi procurorul-şef al DNA, potrivit legii privind organizarea judiciară.

Ministrul Justiţiei a precizat că verificarea activităţii procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al DNA au fost făcute în baza Legii 304/2004, dar a evitat un răspuns privind procurorii pe care ar fi trebuit să îi desemneze pentru aceste evaluări.

Potrivit articolului 69 alineatul 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al DNA, de procurorul-şef al DIICOT ori de ministrul Justiţiei.

Conform alineatului 2 al articolului 69, controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

În 15 martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a întâlnit cu procurorul general, Augustin Lazăr, anunţând că au fost discutate "aspecte privind activitatea instituţională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Procurorul general al României declara că ministrul Justiţiei nu i-a cerut demisia la întâlnirea pe care au avut-o, iar discuţia a fost "foarte clarificatoare şi pozitivă, ceea ce este un fapt bun”.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că nu crede că cel care o poate face din punct de vedere legal va solicita revocarea procurorului general şi a şefei DNA. Preşedintele a spus că este ”foarte mulţumit” de procurorul general şi procurorii şefi ai DNA şi DIICOT.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vinerea trecută, referindu-se la evaluarea făcută de ministrul Justiţiei în privinţa activităţii procurorului general şi a şefei DNA, că are ”mare încredere” în ministrul Tudorel Toader.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică seara, la Antena 3, că îl va sprijini pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, indiferent ce decizie va lua cu privire la activitatea Codruţei Kovesi la şefia DNA şi a procurorului general, Augustin Lazăr, numai că abordarea acestuia trebuie să fie "cinstită, bine argumentată şi corectă”.