Concedierile ameninţă bugetul în primul an

Statul iese în pierdere în 2010 cu 120 de milioane de lei din disponibilizările bugetarilor dacă onorează cererile sindicatelor. Concedierile ar aduce la buget o economie de 400 de milioane de lei, dar costurile cu salariile compensatorii ale celor daţi afară ar putea depăşi 500 de milioane de lei.

Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, avansa la începutul lui 2010, ideea concedierii a 100.000 de angajaţi la stat. Cifra a fost contestată imediat după aceea de premierul Emil Boc, care a explicat că numărul exact va fi cunoscut după evaluarea tuturor instituţiilor.

Citeşte şi:

Râmnicu Vâlcea: Funcţionarii publici specializaţi pe bani europeni

Consiliul Judeţean Timiş sfidează criza: suplimentări la salarii de 140.000 de lei

Ocupaţii care râd în nas crizei: clovni, bone şi menajere

Până acum, potrivit proiectelor de ordonanţe aflate pe masa Guvernului, numărul angajaţilor care vor părăsi sistemul bugetar în acest an este de 45.000. Toate sindicatele cer salarii compensatorii între 12 şi 20 de luni. Dacă Executivul le va accepta pretenţiile, pierde din bani. Dacă acordă doar jumătate din compensaţii, balanţa va înclina spre economie.

Statul s-a angajat să taie cheltuielile de personal cu 3,5 miliarde de lei, în 2010, pentru a respecta acordul cu FMI. Până acum, a fost anunţată concedierea a 45.000 de bugetari, din educaţie, administraţia publică locală, CFR şi asistenţa socială, care vor începe treptat, din aprilie până în septembrie.

Calculele făcute de „Adevărul" arată că economia ce se va realiza prin disponibilizările colective anunţate nu acoperă necesarul stabilit cu instituţiile financiare internaţionale care au creditat bugetul. Concedierile bugetare vor duce la o economie de circa 400 de milioane de lei, în 2010, adică 11% din cât i-a promis guvernul FMI-ului. Dacă toate aceste disponibilizări se aplicau de la 1 ianuarie, suma economisită s-ar fi dublat.

Ceferiştii, cei mai avantajaţi

1.200 de ceferişti devin şomeri

Criteriile de disponibilizare a angajaţilor de la Regionala CFR Timişoara

Pe de altă parte, dacă se acceptă pretenţiile financiare minimale ridicate de sindicate, fondul de şomaj ar putea fi golit de peste 520 de milioane de lei. Asta înseamnă că, anul acesta, statul va cheltui cu disponibilizările mai mult decât va economisi prin ele. Pe termen mediu (doi-trei ani), soluţia concedierii bugetarilor este una necesară întrucât România trebuie să reducă cheltuielile cu personalul de la 9% din PIB cât au fost în 2009 (peste 43 de miliarde de lei) la 6% din PIB.

Compensaţiile primite de cei 10.342 de viitori disponibilizaţi din cadrul companiilor feroviare de stat vor fi acordate timp de 12 până la 15 luni, în funcţie de vechimea beneficiarului, potrivit unui proiect de ordonanţă guvernamentală pus în dezbatere publică. În momentul plecării, fiecare angajat în parte va primi echivalentul a două salarii nete pe economie. După aceea, în fiecare lună, beneficiarul va primi o indemnizaţie de şomaj şi un „venit de completare". Acesta din urmă este calculat ca diferenţă între indemnizaţia de şomaj şi media salariilor individuale primite în ultimele trei luni. Venitul de completare nu poate depăşi salariul mediu net pe economie.

Mai mulţi bani, stând acasă

Altfel spus, viitorul şomer poate primi salariul mediu pe economie lunar, stând acasă cel puţin un an, indiferent de cât de mică sau mare va fi indemnizaţia lui de şomaj.

De reţinut că aceste facilităţi nu sunt rezultatul vreunei lupte sindicale, ci chiar Ministerul Transporturilor s-a oferit să le acorde, în baza unei ordonanţe special elaborate în acest sens, aflată acum în stadiul de proiect.

Ordonanţa nu se va putea aplica până la data de 8 martie 2010, pentru că prevederile sale iau drept bază de calcul „salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului disponibilizării, comunicat de Institutul Naţional de Statistică". Or, acest indicator pentru ianuarie 2010 va fi publicat oficial la data de 8 martie, potrivit calendarului comunicatelor de presă anunţat recent de Statistică.

Cât despre buget, e greu de spus că statul va face vreo economie prin disponibilizarea ceferiştilor. Ca angajator, statul va tăia din cheltuielile de personal puţin peste 16 milioane de lei pe lună, desfiinţând cele 10.342 de posturi. Dar ca protector social, acelaşi stat va plăti, din bugetul asigurărilor de şomaj, mai mult de 19 milioane de lei lunar, timp de 12-15 luni, ca venituri compensatorii pentru cei disponibilizaţi. Aici se adaugă şi efortul bugetar de aproape 25 de milioane de lei necesar pentru compensaţia de două salarii nete ce va fi acordată fiecărui disponibilizat în momentul plecării.

Dascălii preiau schema ceferiştilor

Din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) dispar 15.000 de posturi, ceea ce nu înseamnă neapărat că acelaşi număr de profesori vor fi siliţi să iasă din sistem. Concedierile vor fi operate după terminarea acestui an şcolar, adică din septembrie şi depind de reformarea sistemului de educaţie, adică de finalizarea discuţiilor despre comasarea claselor şi a şcolilor.

Sindicaliştii refuză aceste negocieri. Constantin Ciosu, secretar general al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), spune că „nu vom mai discuta despre nicio eficientizare a şcolilor până nu stabilim măsurile de protecţie socială a disponibilizaţilor".

Ciosu susţine că profesorii vor prelua schema de compensare pe care o vor obţine ceferiştii. El garantează că dascălii nu vor fi „extremişti" şi vor face unele concesii: „Dar sub 12 salarii compensatorii nu coborâm! Orice-ar fi!", ameninţă liderul FEN, Constantin Ciosu.

Funcţionarii iau reţeta de la profesori

Din administraţia publică locală vor pleca 16.700 de persoane. Când se va ajunge la negocieri, sindicatele spun că vor solicita măsuri de protecţie socială şi programe de recalificare pe perioade mai mari de timp. „Încă nu am discutat, dar vom cere probabil o medie a drepturilor obţinute în anii trecuţi de alţii.

S-au dat între 15 şi 30 de salarii compensatorii pentru mineri, disponibilizaţii din armată şi alţii", spune Romeo Neagu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică Locală.

Ca ultimă variantă, declară Neagu, se vor orienta în funcţie de ce vor obţine sindicatele din educaţie, adică tot 12 salarii compensatorii, însă nu vrea să înainteze niciun număr de salarii până nu vor începe negocierile.

Din sănătate pleacă cei neafiliaţi la „Sanitas"

În sistemul sanitar cu greu mai pot fi operate reduceri de personal şi nimeni nu a avanasat nicio cifră până acum. Ministrul Attila Cseke va reorganiza şi el sistemul, va comasa spitale, va număra paturile şi, la vară, va rosti cifra condamnaţilor la şomaj. Marius Petcu, liderul Federaţiei „Sanitas", este pregătit pentru orice: „Sistemul este subdimensionat - ne lipsesc circa 25.000 de asistente şi continuă exodul medicilor. Dacă, totuşi, vor concedia şi la noi ceva, vor fi infirmiere şi personal auxiliar, angajaţii cu studii inferioare", promite Petcu.

Există câteva condiţii pe care le vor pune sindicaliştii: „Prima - ca niciunul dintre cei 120.000 de membri «Sanitas» să nu fie disponibilizat!", începe Petcu enumerarea. A doua şi ultima condiţie fixată deocamdată este valoarea salariilor compensatorii: „20! Decidenţii trebuie să priceapă că e mai bine să-i păstreze pe oameni în sistem, decât să plătească atâtea salarii compensatorii", explică Petcu.

Precizare

La începutul acestui an, Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, avansa cifra de 100.000 de concedieri în sistemul bugetar. El a fost contrazis de premierul Emil Boc, care a explicat că o cifră exactă a persoanelor care vor fi date afară va fi cunoscută numai după ce fiecare instituţie va face o analiză în acest sens.

Criteriile de disponibilizare, în negociere

Cele mai multe dintre sindicate nu au stabilit criteriile în funcţie de care vor fi disponibilizaţi salariaţii. „Nu am ajuns încă acolo. Vedem atunci ce criterii vom negocia, în afara celor din Codul Muncii", spune Romel Neagu, liderul sindicatelor din administraţia publică locală.

Codul Muncii impune o selecţie a oamenilor pe criterii sociale: pleacă soţul cu salariul cel mai mic, dacă amândoi lucrează într-o instituţie, sau pleacă cei necăsătoriţi şi fără copii. Şi rămân cei care-şi cresc singuri copiii şi care mai au doar trei ani până la pensie. Alte criterii, cele de performanţă, se stabilesc prin negociere în fiecare unitate, instituţie.

În învăţământ există deja indicatori pe baza cărora este evaluat anual fiecare profesor. Aşadar, din educaţie vor pleca profesorii cu rezultate slabe.

La CFR, criteriile de performanţă nu s-au negociat între sindicate şi conducere, ci au fost impuse de administraţie: primii care pleacă sunt cei sancţionaţi pentru consum de alcool în timpul programului, apoi cei care au fost sancţionaţi pentru greşeli profesionale şi, în final, cei cu rezultate slabe la examenele periodice obligatorii.

De ce s-a renunţat la „salarii compensatorii"

La discuţiile dintre sindicate şi guvernanţi s-a stabilit că nu vor mai exista „salarii compensatorii" date toate o dată, aşa cum se proceda în anii trecuţi. Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, explică schimbarea de strategie: „La disponibilizările colective din trecut, cei care plecau primeau un număr mare de salarii, ca să poată deschide o afacere, ceva. De fiecare dată însă, oamenii şi-au cheltuit banii în câteva luni, au cumpărat produse de folosinţă îndelungată, frigidere şi televizoare. N-au făcut nimic cu banii ăia, doar au încurajat consumul şi au contribuit la dereglări macroeconomice".

Aşa s-a întâmplat cu minerii din Valea Jiului, în 1997, şi cu ceferiştii, în 1998. Având bani, disponibilizaţii nu şi-au căutat alt loc de muncă şi nici nu s-au recalificat.

Acum, primirea lunară a indemnizaţiei de şomaj şi a „venitului de completare" va fi condiţionată după regulile de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă: banii vor fi stopaţi dacă disponibilizaţii nu se duc la cursurile de recalificare sau dacă nu acceptă oferta de muncă ivită la un moment dat.

Acesta este motivul pentru care, spune Iulian Măntescu (liderul mecanicilor de locomotivă de la CFR), nu se mai repetă povestea din anii '90, când oamenii stăteau la coadă să se înscrie pe lista disponibilizaţilor: „Suntem în criză şi toţi ştiu că nu-şi vor găsi cu uşurinţă un loc de muncă. Mai ales dacă au depăşit o anumită vârstă", explică Măntescu.

Piaţa muncii nu poate absorbi atâţia şomeri

„Dacă se ajunge la un număr de 45.000 de persoane concediate, pot să vă spun că piaţa muncii din România nu este pregătită să absoarbă atâţia şomeri. În niciun caz!", spune Corina Androne, specialist în recrutare la Catalyst Solutions.

Acestor persoane le va fi foarte greu să-şi găsească un alt loc de muncă. „Mulţi dintre ei au vârste destul de înaintate, ceea ce le scade din start şansele. De asemenea, mulţi nu cunosc limbi străine, nu ştiu să opereze pe computer. Chiar şi pentru profesori va fi dificil, deoarece nu sunt familiarizaţi cu spiritul corporatist".

În România nu se vor crea noi locuri de muncă în următorii ani, spune Corina Androne, astfel încât singura soluţie a bugetarilor concediaţi acum va fi să-şi caute joburi peste graniţă. „Este foarte trist şi cred că va fi un val foarte mare de plecări în străinătate, în ţările europene care ies pe rând din criză", crede Corina Androne, specialist în recrutare la Catalyst Solutions.