Comuna Carcaliu, asaltată de jurnalişti din toată lumea

Comuna Carcaliu, asaltată de jurnalişti din toată lumea

Locuitorii din Carcaliu au văzut în ultima perioadă jurnalişti cât să le ajungă pentru o viaţă FOTO Daniel Năstase

Procesul tablourilor furate din Olanda de o bandă de români a început marţi la Bucureşti, dar o localitate prăfuită din Dobrogea a fost deja gazdă pentru echipe de ziarişti veniţi de pe două continente.

La Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti e programat azi primul termen în procesul hoţilor de tablouri de la Galeria Kunsthal din Rotterdam. Şapte picturi semnate de Picasso, Monet, Gauguin, Matisse, De Haan şi Lucian Freud au fost furate în octombrie 2012, în mai puţin de două minute, de o bandă de români. Tablourile au fost aduse în România şi se presupune că ar fi fost arse într-o sobă din localitatea tulceană Carcaliu.
 
În comuna din sud-estul României, cuvântul „jurnalist“ atrage de câteva săptămâni încoace fie o înjurătură (şi dacă n-ai noroc, chiar o ameninţare în toată regula), fie discuţii interminabile despre cum sunt oamenii şi cum e presa, condimentate cu scenarii de film poliţist ori teorii ale conspiraţiei care mai de care mai interesante. Cert este că oamenii din zonă au văzut în ultima perioadă jurnalişti cât să le ajungă pentru o viaţă. 
 
 
În afara echipelor trimise de televiziunile şi ziarele din Bucureşti, acolo au ajuns, în aşteptarea procesului care începe azi la Judecătoria Sectorului 3, reprezentanţii mai multor ziare şi ai televiziunii publice din Olanda, jurnalişti de la “The New York Times”, ziarişti germani, gazetari norvegieni şi sârbi. Mai toţi s-au întâlnit măcar pentru câteva minute cu jurnalistul tulcean Daniel Năstase, care a fost gata să-i ajute fie şi doar cu scheme şi indicaţii despre unde se găsesc, în Carcaliu, casele celor mai importante personaje implicate în această poveste. 
 
Poza sobei, doar în „New York Times“
 
„Cred că, în ultimele două săptămâni, m-am întâlnit cu aproape 10 echipe diferite. Am observat că ei procedează cu totul altfel decât ziariştii români: nu caută senzaţionalul, ci faptele, informaţiile care pot fi verificate. Pun întrebări despre motivele care i-au alungat pe oameni de-aici, de ce au decis să fure, de ce ar fi ars tablourile... Am încercat, la rândul meu, să fur şi eu puţină meserie de la ei“, spune Daniel. 
 
Comuna Carcaliu nu e prea mare, dar nici prea mică: toţi jurnaliştii ajung mai devreme sau mai târziu la casele celor care au legături cu povestea întortocheată a furtului şi probabilei distrugeri a lucrărilor de artă în valoare de milioane de euro. Toţi vor să vadă cimitirul, unde ar fi fost îngropate, un timp, tablourile. Şi să fotografieze, măcar, casa lui Radu Dogaru, unde mama acestuia ar fi ars picturile, într-un atac de panică.
 
Imagini cu soba „criminală“ a obţinut până acum doar „The New York Times”, într-un moment în care în casa respectivă s-ar fi aflat bunica lui Radu Dogaru. Oamenii din zonă spun că alţi jurnalişti nu vor mai putea să intre acolo, pentru că familia Dogaru e supărată pe modul în care povestea lor a fost relatată de ziarul de peste Ocean. În prezent, casa pare a fi pustie, chiar dacă în curte sunt parcate două maşini. Indiferent de unde ar fi, jurnaliştii încearcă să afle detalii despre modul în care funcţionează această comunitate aparte din România, o comunitate de ruşi lipoveni, pescari până în anii ’60, deveniţi forţat agricultori pe terenurile „furate“ Dunării prin desecare, în timpul reformei agrare a lui Ceauşescu.
 
Record de vânzări la apa minerală
 
Inevitabil, mai multe echipe nimeresc uneori în acelaşi loc: la biserica unde oameni vin şi azi în costume tradiţionale, ori la cârciuma din sat, situată în centrul comunei şi unde sunt prezenţi toţi cei care au poftă să dezbată actualitatea. 
 
Unii săteni sunt gata să stea de vorbă, având o singură grijă: „Nu spuneţi despre noi că suntem o comunitate de hoţi şi de beţivi!“. Unul după altul, oamenii se recomandă drept muncitori, iubitori de Dumnezeu, dar, pe căldurile astea, şi de câte „o bere… sau poate două sau trei, că doar e duminică!“, după cum pune problema câte unul mai hâtru.
 
Cu toţii par să-l cunoască  pe Radu Dogaru şi pe mama acestuia, Olga, şi sunt gata să depună mărturie că „era un băiat bun, copil deştept, învăţa bine“ şi că nu pot înţelege „cum s-a stricat“. La fel gândeşte şi Sorin, vânzător la unul dintre magazinele din sat, omul care a văzut probabil toate echipele de jurnalişti occidentali care au vizitat Carcaliu în ultimele săptămâni. „Nu pot să spun că ne-am îmbogăţit, dar în mod cert am vândut mai multă apă minerală ca de obicei“, zâmbeşte el. 
 
„Au vândut tablourile şi au ascuns banii“
 
În Carcaliu, nimeni nu pare să creadă că tablourile au fost până la urmă arse, iar teoriile sătenilor pornesc de la „sunt îngropate, ascunse pe undeva“, mergând până la „le-au vândut deja şi au ascuns banii“. Toată lumea e gata să-şi declare regretul şi scuzele, în special în faţa jurnaliştilor din Olanda, pentru furtul şi posibila distrugere a unor opere de artă de neînlocuit. „Ne pare rău!“ se grăbesc să spună, chiar dacă nu este vina lor. 
 
Inculpaţii riscă între 7 şi 20 de ani de închisoare
 
Din Carcaliu, jurnaliştii s-au mutat deja în Bucureşti, pentru că astăzi începe, la Judecătoria Sectorului 3 din Capitală, procesul în care mai mulţi cetăţeni români sunt acuzaţi că au furat şapte tablouri semnate de mari maeştri internaţionali: Picasso, Monet, Gauguin, Matisse, De Haan şi Lucian Freud.  Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii români, după o anchetă derulată în cooperare de Poliţia Română şi de cea olandeză, Radu Dogaru (arestat) şi Adrian Procop (încă neprins) ar fi cei care au pătruns în muzeu, forţând o uşă de incendiu, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, în jurul orei  3.00 dimineaţa. 
 
Cei doi au reuşit să scoată din galeria de artă şi să plece, potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, toate cele şapte tablouri, în numai două minute şi 48 de secunde. Valoarea asigurată a respectivelor tablouri: 17,1 milioane de euro, cea mai valoroasă lucrare fiind „Fata citind“ a lui Matisse, asigurată pentru mai mult de 7 milioane de euro. 
 
 
Cei doi s-ar fi întâlnit apoi cu principalul lor colaborator, Eugen Darie, în casa prietenei lui Dogaru (Nataşa Timofei). Tablourile au rămas peste noapte într-un Peugeot 306, de culoare roşie, parcat în plin centrul Rotterdam-ului.
 
Epopeea picturilor a continuat cu transportul acestora în România, în maşina condusă de Eugen Darie. Ele ar fi fost ascunse apoi succesiv în casa lui Radu Dogaru din Carcaliu, a mătuşii acestuia, îngropate în cimitir, apoi dezgropate şi, în final, arse într-o sobă din casa lui Dogaru, de către mama acestuia, Olga, la câteva zile după ce au avut loc primele arestări în acest caz. Cert este că Olga Dogaru, acuzată de distrugere, şi-a schimbat de mai multe ori declaraţiile, afirmând, cu alte ocazii, că tablourile nu ar fi fost de fapt arse, ci ar fi în continuare ascunse.
 
Alături de Radu Dogaru, Adrian Procop, Eugen Darie şi Olga Dogaru, în acest caz au mai fost puşi sub acuzare Alexandru Bitu (care le-ar fi furnizat hoţilor maşina folosită la furat) şi Petre Condrat (care ar fi încercat să intermedieze vânzarea tablourilor). Potrivit unor surse judiciare, inculpaţii din acest caz riscă între 7 şi 20 de ani de închisoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările