UPDATE Zgonea: Documentele solicitate de DNA privind ASF vor fi trimise mâine. Se va cere o derogare de la termen
0Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, marţi, că Biroul Permanent a decis ca toate documentele solicitate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) privind Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să fie trimise în 24 de ore, arătând că, procedural, nu va putea fi respectat termenul impus de DNA şi va fi cerută în scris o derogare.
UPDATE „Parlamentul va acţiona întotdeauna transparent pentru a răspunde solicitărilor instituţiilor din România. Toate documentele vor fi trimise la DNA în următoarele 24 de ore, procedurile administrative ne obligă pe noi să dăm o dispoziţie secretarului general, să avem un reprezentant legal al Parlamentului care duce aceste înscrisuri oficiale, conform Codului de Procedură Penală, noi suntem obligaţi”, a afirmat Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent
El a adăugat că a fost mandatat de Biroul permanent să discute cu Ministerul Public în legătură cu această comunicare între instituţii, astfel încât deputaţii să nu fie acuzaţi de lipsă de transparenţă, iar Ministerul Public să-şi respecte obligaţiile constituţionale.
„Am primit un mandat din partea Biroului Permanent să aprofundăm dialogul cu Ministerul Public. Astfel, aceste chestiuni de comunicare să fie stabilite, fără ca noi, deputaţii, să fim acuzaţi de lipsă de transparenţă, iar, pe de altă parte, şi Ministerul Public să-şi respecte obligaţiile constituţionale”, a adăugat Zgonea.
El a arătat că documentele nu pot fi transmise „de pe o zi pe alta”, deoarece există proceduri care trebuie respectate şi, ca urmare, acestea vor fi trimise până miercuri la ora 12.00, în loc de marţi ora 12.00, când a solicitat DNA.
„Nu putem să ne încadrăm în acest termen, dar vom cere o derogare în scris”, a mai spus Zgonea.
El a explicat că a avut o discuţie cu procurorul general pe această temă şi acesta a înţeles. astfel încât deputaţii să nu fie acuzaţi că sunt „o perdea neagră”.
Întrebat dacă DNA a acceptat această derogare sau procurorii vor veni la Camera Deputaţilor să ia aceste documente, Zgonea a spus că nu există nicio amendă din parte DNA şi, dacă vor, să vină să ia documentele.
„Din ce am discutat, ei au înţeles”, a adăugat Zgonea.
El a arătat că va avea un dialog cu procurorul general pentru a clarifica comunicarea între instituţii şi problemele legate de protecţia parlamentarilor.
UPDATE Guvernul a transmis deja către DNA documentele legate de ordonanţa de urgenţă privind ASF, a declarat premierul Victor Ponta.
"Noi le-am dat deja de la Guvern. Guvernul a pus la dispoziţie, noi, de fapt, de o săptămână ne-am tot rugat de cei de la DNA să le dăm documentele, ca să vadă şi dânşii despre ce e vorba", a spus Ponta.
Omul de afaceri Ilie Carabulea a fost adus marţi la sediul DNA pentru a fi audiat în dosarul „Carpatica”, în care este acuzat de corupţie, potrivit HotNews.
Ilie Carabulea a fost transportat cu o dubă a Politiei, el aflându-se în arest preventiv de pe 30 ianuarie.
Comisia juridică s-a întrunit, marţi dimineaţă, la ora 8.00, pentru a discuta solicitarea DNA, în condiţiile în care procurorii ceruseră ca documentele să le fie puse la dispoziţie până la ora 12.00. Comisia a decis în favoarea solicitării DNA, cu majoritate de voturi.
Decizia Comisiei juridice va fi transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
„S-a votat, vom da punctul nostru de vedere Biroului permanent cum că este legal să prezentăm aceste documente, cu menţiunea că ele sunt afişate pe site şi să inserăm şi în acest punct de vedere şi prevederile articolului 72 din Constituţie şi celelalte observaţii cu privire la corespondenţă. Adresa înaintată de noi către Biroul Permanent este să ne pronunţăm sau să formulăm un punct de vedere în ceea ce priveşte temeinicia şi legalitatea. Legalitate este pentru că chiar noi, legiuitorul, am prevăzut în Codul de procedură penală temeinicia, nu putem noi să o discutăm pentru că nu suntem instanţă. Aceste documente sunt afişate pe site-ul instituţiei noastre, sunt publice, s-a stabilit că pot fi date şi copii. E impropriu spus, nu putem spune de autentificare. Tot ce se găseşte pe site le vom transmite şi în scris, noi am sugerat Biroului permanent să mai ceară şi nişte lămuri, că nu am înţeles ce e cu registrele de intrări şi ieşiri”, a declarat vicepreşedintele Comisiei juridice Ciprian Nica, după şedinţa comisiei.
Membrii Biroului Permanent discută la această oră în legătură cu punctul de vedere al Comisiei juridice.
Luni însă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zonea, declara că a fost mandatat de Biroul Permanent să discute cu procurorul general şi ministrul Justiţiei în legătură cu solicitarea DNA privind ASF, deoarece modul de comunicare nu este corespunzător, iar Comisia juridică va da un punct de vedere.
„Am primit mandate din partea Biroului Permanent şi comitetului liderilor să am o discuţie cu ministrul Justiţiei şi cu procurorul general. Este pentru prima dată după foarte mulţi ani când procurorul general nu corespondează cu Camera Deputaţilor, ci printr-un procuror subordonat, şi se cere imperativ un document şi se atenţionează că, dacă nu-l trimitem până mâine la ora 12.00, vin ei să-l ia. Acest mod de comunicare nu este corespunzător cu democraţia şi statul de drept”, a afirmat Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent.
Zgonea a arătat că toţi liderii, indiferent de culoarea politică, sunt „un pic preocupaţi” de faptul că votul, amendamentele şi dezbaterile din comisii sunt „sub protecţia articolului 72 din Constituţie”.
„Vrem să ştim care este fondul acestui dosar, dacă el se referă la articolul 72 din Constituţie, atunci este neconstituţional, dacă se referă la alte chestiuni, toate datele vor fi puse la dispoziţie, ca de obicei”, a adăugat Zgonea.
El a mai spus că membrii Comisiei juridice vor da un punct de vedere pe această temă.
Preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zonea a declarat, luni, că a fost mandatat de Biroul Permanent să discute cu procurorul general şi ministrul Justiţiei în legătură cu solicitarea DNA privind ASF, deoarece modul de comunicare nu este corespunzător, iar Comisia juridică va da un punct de vedere.
"Am primit mandate din partea Biroului Permanent şi comitetului liderilor să am o discuţie cu ministrul Justiţiei şi cu procurorul general. Este pentru prima dată după foarte mulţi ani când procurorul general nu corespondează cu Camera Deputaţilor, ci printr-un procuror subordonat, şi se cere imperativ un document şi se atenţionează că, dacă nu-l trimitem până mâine la ora 12.00, vin ei să-l ia. Acest mod de comunicare nu este corespunzător cu democraţia şi statul de drept", a afirmat Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent, potrivit Mediafax.
Zgonea a arătat că toţi liderii, indiferent de culoarea politică, sunt "un pic preocupaţi" de faptul că votul, amendamentele şi dezbaterile din comisii sunt "sub protecţia articolului 72 din Constituţie".
"Vrem să ştim care este fondul acestui dosar, dacă el se referă la articolul 72 din Constituţie, atunci este neconstituţional, dacă se referă la alte chestiuni, toate datele vor fi puse la dispoziţie, ca de obicei", a adăugat Zgonea.
El a mai spus că membrii Comisiei juridice vor da un punct de vedere pe această temă.
DNA a trimis vineri două adrese către Parlament şi Guvern
Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au transmis adrese Parlamentului şi Guvernului la sfârşitul săptămânii trecute, iar „termenul limită” de predare este marţi, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor Coduri, penal şi de procedură penală.
Documentele solicitate vizează Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.
În cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.
Pe 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la nouă membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat.
Concomitent, Ministerul Finanţelor Publice a publicat la secţiunea transparenţă decizională a paginii web a instituţiei proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească şi condiţia de a avea o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă.
Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară Daniel Tudor anunţa atunci că nu va mai candida pentru această funcţie din motive personale şi ca urmare a unei posibile incompatibilităţi cu statutul de senator al soţiei, Doina Tudor.
Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
„Ordonanţa prin care am redus numărul board-ului şi am impus condiţii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi mi se pare un lucru normal şi corect (...) Comisia Europeană a cerut Guvernului, şi noi am procedat în acest sens, reducerea numărului de persoane din board-ul ASF şi introducerea unor condiţii foarte clare de competenţă profesională şi de evitare a conflictului de interese cu membrii Parlamentului. Deci, este o obligaţie, eu nu cred că cei de la DNA au zis aşa ceva, că ei ar fi trebuit să ştie că memorandumul e semnat nu doar de către Guvern, e semnat şi de preşedintele ţării şi este în Parlament pentru adoptare ca proiect de lege”, a spus atunci Ponta.
Procurorii DNA ar susţine, conform presei, că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma influenţei altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fiind indicat drept posibil iniţiator al ordonanţei.
Ilie Carabulea, arestat preventiv
Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestaţi preventiv pe 29 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul „Carpatica”. În cazul lui Radu Mustăţea, instanţa a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.
Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.
Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.
Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.
Soţia fostului ministrul al Finanţelor, urmărită penal
În acelaşi dosar este urmărit penal şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.
Şi soţia fostul ministrul al Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Potrivit anchetatorilor, în perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
„Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi”, au arătat anchetatorii.
Procurorii anticorupţie susţin că Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF.
„Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au mai arătat procurorii anticorupţie.
Potrivit DNA, finanţatorul grupării infracţionale constituite, Ilie Carabulea, l-ar fi desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac pe Radu Mustăţea, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.
Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări, susţin procurorii DNA.
DNA a mai arătat că, în perioada martie - aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Procurorii anticorupţie au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, până marţi, în dosarul „Carpatica”, mai multe documente legate de Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.
În octombrie 2010, DNA-ul descindea la Sibiu, în cel mai răsunător dosar instrumentat în ultimii ani în fosta capitală culturală europeană.
Cine sunt „greii“ reţelei Carabulea, implicaţi în dosarul de corupţie deschis de DNA
Procurorii DNA au făcut marţi 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, într-un dosar în care sunt suspectate 11 persoane de fapte de corupţie, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. „Adevărul“ vă prezintă cine sunt „greii“ lotului Carabulea, care au pus la cale „o numire cu cântec“ la şefia Carpatica Asig.
Procurorii anticorupţie fac, marţi, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, fiind vizate mai multe persoane suspectate de dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals şi instigare la fals. În timpul acţiunii, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost ridicat de procurorii anticorupţie. Acesta va fi şi dus la sediul DNA din Capitală pentru a fi audiat. În acelaşi dosar este urmărită penal şi soţia ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.
Cotidianul local „Ziarul de Iaşi“ a publicat o investigaţie conform căreia Gigi Becali şi proprietarul Băncii Carpatica, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, ar fi fost implicaţi în acodarea unui credit de 50 de miliarde de lei vechi către Avicola SA Iaşi prin încălcarea unor norme bancare şi legale. Ar fi fost implicat şi un fost inspector de la BNR, actual director la ANP.
Bogaţi, celebri şi penali. Topul milionarilor români certaţi cu legea
Ce au în comun Gigi Becali, Nelu Iordache, Ilie Carabulea, Cornel Penescu sau Sorin-Ovidiu Vântu? Pe lângă banii din conturi, toţi au la activ câte o condamnare definitivă.
Se încarcă comentariile...
